Legenda lui Mos Nicolae

In noaptea de 5 spre 6 decembrie traditia spune ca Mos Nicolae vine la geamuri si vede copiii care sunt cuminti, lasandu-le in cizmulite dulciuri si alte daruri. Spre deosebire de Mos Craciun, Mos Nicolae nu se arata niciodata iar copiii care au fost cuminti vor gasi in ghetute diverse cadouri.


De altfel, povestea darurilor impartite pe furis in aceasta noapte incepe din vechime.

Protector si iubitor al copiilor

Cunoscut in Transilvania si sub numele de Sin-Nicoara, Sfintul Nicolae este cel mai popular sfint in Ardeal. Sarbatoarea lui a generat un adevarat folclor, de la darurile de "Mos Neculai" si pina la obiceiurile si legendele diferentiate de la sat la sat. Nascut in cetatea Patara din tinutul Lichiei, din Asia, Sf. Nicolae (in limba greaca "biruitor de popor") s-a dovedit de timpuriu alesul Domnului, uimind de mic copil prin minunile pe care le facea. Dupa ce i-au murit parintii, Nicolae si-a impartit averea saracilor si a intemeiat manastirea Sionului de linga Mira, capitala Lichiei, calatorind ca prelat la Ierusalim.

Datini si Traditii de Sf. Andrei

Potrivit tradiţiei populare româneşti, în noaptea de 29 spre 30 noiembrie lupii se adună, iar Sf. Andrei împarte pradă pentru iarnă care începe fiecărui lup... Noaptea Sfântului Andrei ar trebui să fie Halloween-ul românilor.
 
Români au o tradiţie frumoasă pentru noaptea Sfântului Andrei care s-a transmis încă de la daci. Şi pentru că tradiţiile poporului român sunt frumoase şi mistice, merită să le cunoaştem şi să le povestim copiilor noştri despre ele.

Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup. Se credea şi încă se mai crede şi acum că în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţă că "îşi vede lupul coadă". Ziua se serbează prin nelucru în casă, că să nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc să plece la drum, în ziua când porneşte şi lupăria.

Despre Romania : Romania Mare 1918 ( Harta si Date istorice )

Aceasta este Romania !!!

În 1918, la sfârşitul primului război mondial, Transilvania, Basarabia şi Bucovina s-au unit cu Regatul României (vezi: Marea Unire din 1918). Această unire a fost ratificată in 1920 prin Tratatul de la Trianon (în cazul Transilvaniei, Crişanei, Banatului si Maramureşului) şi prin Tratatul de la Versailles (în cazul Bucovinei şi Basarabiei). România anexase de asemenea Cadrilaterul, după înfrangerea Bulgariei in 1913 in cadrul celui de-al doilea război balcanic. Astfel, suprafaţa şi populaţia României s-au dublat în numai 5 ani, iar cel mai important, întreg poporul român era cuprins pentru prima oară între graniţele unui singur stat. România Mare va rezista in această formă până în 1940.

Traditii si obiceiuri specifice sarbatorilor de iarna 

                                 Vechi datini romanesti te ajuta in fiecare an sa simti si sa traiesti atmosfera plina de caldura si veselie a Sarbatorilor de iarna. Nu stii intotdeauna cu exactitate care este semnificatia sau originea lor si te gandesti ca, in fond, nu este asa de important. Noi iti dezvaluim insa cateva dintre aceste aceste traditii, pentru ca tu sa le poti gusta din plin si sa le simti mai aproape de suflet…

Perioada Sarbatorile de iarna incepe de la Sfantul Nicolae, sarbatorit de credinciosii ortodocsi pe 6 decembrie, si se termina de Boboteaza, pe 6 ianuarie. Asadar, o luna plina in care traditia este la loc de cinste.

Sfantul Nicolae

Pe 6 decembrie, este ziua Sfantului Nicolae iar, dupa traditia populara, aceasta este prima zi de iarna. Credincios, Sfantul Nicolae este faptuitor de minuni si martir pentru credinta in Iisus. La romani, Sfantul Nicolae este inchipuit ca un mos cu barba alba care poate aduce ninsoarea scuturandu-si barbia. Datorita traditiei occidentale, Mos Nicolae este si cel care face cadouri celor mici. In seara din ajun (5 decembrie), parintii pun in incaltamintea copiilor, pe care acestia si-o pregatesc cu mare grija, multe dulciuri si, uneori, jucarii. In unele locuri exista si obiceiul de a pune alaturi de cadouri si o nuielusa care ar trebui sa ii cuminteasca, macar in principiu, pe copii care nu s-au purtat bine in timpul anului.  citeste mai departe despre Sfantul Nicolae   

Ignatul

Pe 20 decembrie in calendarul ortodox se sarbatoreste ziua Sfantului Ignat. In aceasta zi datina randuieste sa fie taiat porcul de Craciun. Pentru ca taranii cred ca un porc neinjunghiat in aceasta zi nu se mai ingrasa pentru ca isi viseaza cutitul. Nerespectarea acestui obicei poate provoca, dupa unii, incidente neplacute. In mod evident, si acest obicei pastreaza elemente de ritual pagan (in Egiptul Antic si in Grecia Antica porcul era sacrificat in cinstea unor zeitati).

Colind – Aseara pe-nserate

Aseara pe-nserate
Colinda populara din Ardeal (Bihor si Cluj)

Aseara pe-nserate
Fecioara Maria
In Viflaim cetate
Calatorind sosea.
Si fiind obosita
Salas isi cauta,
Si-n Viflaimul mare
Nimenea n-o lasa.
Atunci Sfanta Fecioara
Din Viflaim iesea,
Si-n camp intr-o poiata
De vite se-aseza.
Si intre dobitoace,
Pe fanul cel uscat,
Nascut-a Preacurata
Un mare Imparat.
Si intre dobitoace,
Pe fanul cel uscat,
Nascut-a Preacurata

Colind – O, ce veste minunata !

O, ce veste minunata

O, ce veste minunata
In Viflaim ni se-arata,
Cerul stralucea,
Ingerul venea,
Pe-o raza curata.
Ca la Viflaim Maria,
Savarsind calatoria,
Intr-un mic salas
Langa-acel oras
S-a nascut Mesia.
Pastorilor din campie
Le vesteste-o bucurie:
Astazi S-a nascut
Cel far-de-nceput,
Cum au zis prorocii.
Pastorii vazand o zare,

Colindul Craciunului

mai multe Colinde de Craciun

Colindul Craciunului

Asta seara ii seara mare
Florile dalbe
Seara mare a lui Craciun,
Florile dalbe
Ca s-a nascut Domnul Bun.
Florile dalbe
Noi umblam
Florile dalbe
Si colindam
Florile dalbe
P-asta noapte intunecoasa

Colind - Cantec de Craciun

Cantec de Craciun

Din an in an sosesc mereu la geam cu Mos Ajun
E ger cumpit, e drumul greu, da-i obicei strabun.
Azi cu stramosii cant in cor, colindul sfant si bun.
Tot mos era si-n vremea lor, batranul Mos Craciun./ Bis
E praznic sfant si luminos in casa ta acum;

Colind – O, brad frumos

O, BRAD FRUMOS

O, brad frumos, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde,
Tu esti copacul credincios,
Ce frunza nu si-o pierde.


O, brad frumos, al lui Hristos,
Verdeata ta imi place,
Oricand o vad sunt bucuros,
Si vesel ea ma face.

Cantec Mos Craciun

Mos Craciun

Mos Craciun cu plete dalbe
A sosit de prin nameti
Sa aduca daruri multe
La fetite si baieti.
Mos Craciun, Mos Craciun.

Din batrani se povesteste
Ca-n toti anii, negresit,
Mos Craciun pribeag soseste

Colind – La Vifleem, colo-n jos

La Vifleem, colo-n jos
(colind din regiunea Suceava)

La Vifleem, colo-n jos
Cerul arde luminos
Preacurata
Naste astazi pe Hristos.
Naste-n ieslea boilor
Pe-mparatul tuturor
Preacurata
Sta si plange-ncetisor.
N-are scutec de-nfasat
Nici hainute de-mbracat
Preacurata
Pentru pruncul de-mparat.
Nu mai plange Maica mea,

Colind – Trei pastori

Trei pastori
Trei pastori se intalnira, Trei pastori se intalnira,
Raza soarelui, floarea soarelui
Si asa se sfatuira:
Haideti fratilor sa mergem,
Haideti fratilor sa mergem,
Raza soarelui, floarea soarelui
Floricele sa culegem

Si sa facem o cununa,
Si sa facem o cununa,
Raza soarelui, floarea soarelui
S-o-mpletim cu voie buna.
Sa i-o ducem lui Hristos,
Sa i-o ducem lui Hristos,
Raza soarelui, floarea soarelui
Sa ne fie de folos,
De nasterea lui Hristos
De nasterea lui Hristos
Raza soarelui, floarea soarelui
Noua si la neamul nost’.

Omul de Zapada – Cantec de Craciun – Versuri

Omul de Zapada – Cantec de Craciun – Video

Versuri :

Ce-i atata galagie
Colo’n margine de sat? Chiuind de bucurie
Multi copii s-au adunat

METAFORE CU SI DESPRE IARNA

Cele mai frumoase metafore cu si despre iarna

•     a pus crengilor mănuşi de puf;

•     plutesc în aer ca un roi uşor de fluturi albi;

•     fluturaş de argint ce zboară pe aripile nevăzute ale vântului;

•     se joacă de-a prinselea prin aer;

•     cad din cer ca nişte mărgăritare;

•     ploaie de plăpânzi ghiocei strălucitori;

•     floare mică şi rotundă, o minune de-o secundă;

Despre Colind

 Colinde romanesti / Colaj / Video

Colindatul este un obicei stravechi. Cei dintai colindatori au fost pastorii care au venit la pestera luminata unde S-a nascut Pruncul Iisus si bucurandu-se de acest semn ceresc si de glasul ingerilor au vestit degraba in cetatea Betleemului minunea la care au fost martori.

Semnificatia zilei de 1 Decembrie

Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţionalã care este statul naţional.[…]

Imnul Romaniei – Versuri

1 Decembrie este Ziua Naţională a României, adoptată prin lege după inlăturarea regimului comunist. Din punct de vedere istoric, la 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.

Mersul cu capra | Datini si Traditii

Mersul cu capra

Capra a fost socotita de romani ca animalul care da semne daca vremea va fi buna sau rea. Jocul „caprei” (omorarea, bocirea , inmormantarea, invierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. in cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor – invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul „caprei”. Jocul „caprei”, generalizat in toata tara la sfarsitul secolului al XIX-lea si fiind socotit un joc pagan, multi slujbasi ai bisericii au refuzat sa-l primeasca pe la casele lor, socotindu-l „nevoit de legea crestineasca” (Gr. Tocilescu). in zilele noastre, jocul a ramas un pretext pentru una dintre traditionalele manifestari artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare s.a., in culori vii, uneori stridente, pentru inveselirea gospodarilor si pentru urari bune cu prilejul Anului Nou. in satele si comunele maramuresene se practica „doua tipuri distincte de „capra”: – jocul caprei – bazat numai pe acompaniament muzical ( la Ieud, un singur fluieras; la Botiza, patru sau sase Fluierasi) – jocul caprei inclus intr-un spectacol popular complex Ca si celelalte jocuri cu masti practicate in timpul sarbatorilor de iarna, si in jocul „caprei” si-au facut loc, pe langa mastile clasuce (capra, ciobanul, tiganul), mastile de „draci” si „mosi” care prin stigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dand uneori o nuanta de grotesc.