Boboteaza. Tradiţii şi obiceiuri. Ce nu ai voie să faci pe 6 ianuarie. E mare păcat!

Tradiţii de Bobotează. Pe 6 ianuarie credincioşii ortodocşi prăznuiesc Boboteaza sau Botezul Domnului nostru Iisus Hristos, sărbătoare numită şi Epifania sau Dumnezeiască Arătare.

Praznicul reprezintă reactualizarea momentului în care Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, la 30 de ani, vine la Iordan, se botează cu botezul pocăinţei – a lui Ioan -, El Cel fără de păcat, asumând păcatele întregii omeniri, pe care le va răscumpăra prin scump sângele Sau, pe Golgota.

Tradiţii de Bobotează. Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat.

Top 30 cele mai inspirate mesaje de Anul Nou 2020

Mesaje de Anul Nou. Idei de SMS-uri, urări şi felicitări

Mesaje de Anul Nou 2020. Cele mai frumoase texte cu urări şi felicitări de revelion 2019-2020. 

SMS-uri haioase şi amuzante pentru telefon pentru: rude, prieteni, colegi, profesori, copii, părinți și bunici.

Mesaje de Revelion 2019 care pot fi trimise prin SMS sau pe Facebook. Alege în funcție de destinatar

Cele mai frumoase mesaje și urări de Anul Nou 2019

1. Treci peste ce-a fost, crede cu adevărat în tine. Anul Nou e o carte deschisă cu reţetele succesului, alege ce ţi se potriveşte şi porneste la drum cu încredere! La mulţi ani! O viaţă împlinită şi fericită!

2. Iubirea, înţelepciunea, încrederea şi generozitatea să vă călăuzească paşii în noul an! La mulţi ani!

3. Un an nou, cu certificat de garanţie. Oferta valabilă doar în noaptea de 31 decembrie 2019 – 1 ianuarie 2020!

4. Tată bun, mamă iubita, azi e ziua potrivită să vă spun ce vă doresc, să v-arat cât vă iubesc. Va doresc întai de toate, un an nou cu sănătate, voie bună, trai uşor, bucurie şi mult spor. La mulţi ani

5. Anul 2020 să îţi aştearnă în cale potecă netedă, vegheată de steluţe norocoase şi îngeri bălai! Iar dorinţele tale, toate-toate să se împlinească, câte una în fiecare zi! La mulţi ani!Citeste si Mesaje si urari de Revelion in engleza !

6. A mai trecut un an… Să-ţi aminteşti cu plăcere de toate împlinirile, cu melancolie de toate clipele frumoase şi cu încredere de tot ce nu ai reuşit... Fii mândră că ai rămas acelaşi suflet cald!

7. E cumpăna dintre ani! Să privim înapoi cu iertare, înainte cu speranţă, în jos cu înţelegere şi în sus cu recunoştinţă! Speranţa să vă deschidă poarta spre un An Nou plin de bucurii şi împliniri. La mulţi ani !

8. La mulţi ani cu sănătate. Domnul să vă dea de toate. Poate un strop de fericire, poate unul de iubire, poate unul de noroc, poate toate la un loc.Citeste si Sms-uri - Mesaje de Revelion 2019-2020

Superstitii de Anul Nou

Superstitii de Revelion

Ureaza " La Multi Ani " persoanelor dragi .. ideei aici pentru Statusuri, sms-uri, mesaje, urari de Sarbatori

Ne facem tot felul de planuri, ne gandim si ne razgandim in privinta toaletei... dar stii cat de multe superstitii exista in legatura cu aceasta noapte? Nu-ti sugerez sa tii cont de toate, dar unele dintre ele sunt cel putin interesante si, in definitiv, logice. Daca poate exista logica intr-o superstitie...

Unele supersititii au legatura cu activitatile zilnice de pe parcursul anului urmator, altele - cu alungarea asa ziselor spirite malefice sau cu atragerea norocului. Iata care sunt cele mai frecvente astfel de credinte.

Sarutul de la miezul noptii marcheaza nu numai sentimentele care ne leaga de persoanele respective, ci si modul in care vor evolua relatiile noastre cu oamenii in cauza in timpul anului care tocmai incepe. Cu alte cuvinte, este de dorit ca la cumpana dintre ani, persoana iubita sa fie langa tine.

Traditii si obiceiuri de Sfantul Stefan

Traditii si obiceiuri de Sfantul Stefan

O veche tradiţie spune că de ziua Sfântului Ştefan este bine să aducem în casă icoana care-l înfăţişează pe acest martir, sfântul ajutându-i pe creştinii care au probleme de sănătate, dar şi pe cei care se judecă de multă vreme cu alte persoane.

În tradiţie se mai spune că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.

În această zi, în biserici se pomenesc creştinii care au murit în împrejurări dramatice şi se împart pachete cu alimente celor care poartă numele Sfântului Ştefan.

În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.

De asemenea, de Sfântul Ștefan, se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, care amintesc de moartea lui mucenicească.

Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi.

În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.

Se spune ca nu e bine sa te certi sau sa te porti urat cu cineva in aceasta zi. Cel ce nu va respecta aceasta sarbatoare va fi pedepsit prin boli si saracie.

In Bucovina traditia spune ca este randul finilor sa mearga in vizita la nasi, cu daruri si mancaruri gustoase.

CITESTE SI   Despre Sfantul Stefan

Despre Sfantul Stefan

Sfântul Ştefan, ocrotitor al bolnavilor şi nedreptăţiţilor, serbat pe 27 Decembrie

Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir al Bisericii, este serbat pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun.

În limbă greaca, Ștefan înseamnă "coroană" și se referă atât la râvnă de care acesta a dat dovadă în a face cunoscută lucrarea lui Iisus Christos cât și la faptul că el este primul dintr-un nesfârșit șir de martiri din lumea creștină.

Potrivit legendei, misiunea Sfântului Ștefan era aceea de a demonstra că Iisus Hristos este Mesia, cel prezis de prooroci în Vechiul Testament. Datorită râvnei și credinței sale, Dumnezeu l-a învrednicit cu puterea de a săvârși minuni și de a arată semne mari în popor. Având harul divin al minunilor, care-i însoțeau adesea propovăduirile, Sfântul Ștefan a stârnit mânia autorităţilor iudaice, care l-au chemat la judecată în față Sinedriului, un tribunal la vechii evrei, acuzându-l de blasfemie, care la acea vreme se pedepsea cu moartea, dar şi de faptul că strică Legea lui Moise.

În față Sinedriului, Ștefan și-a prezentat argumentele sale solide din scripturi, arătând că legea se împlinește prin Hristos, adică prin Mesia, cel prezis de profeți, dar nu a reușit să-i convingă pe judecători, fiind alungat din cetate și lovit cu pietre. Prăbușit sub povara bolovanilor aruncați asupra lui, Ștefan a avut totuși puterea ca, înainte de a muri, să ceară iertare pentru ucigașii lui: "Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta"

Numeroase biserici au ca hram pe Sfântul Ștefan, iar creştinii, atât bărbaţi, cât şi femei, poartă cu mare cinste numele Sfântului.

Având în vedere că în vremea aceea cei care erau ucişi cu pietre nu puteau fi înmormântaţi în cavoul familiei, se presupune că trupul Sfântului Ştefan a fost pus în mormântul unui creştin. Moaştele sale au fost descoperite în anul 415, atunci când preotul Luchian din Kefar-Gamala a avut o viziune. Când i s-au descoperit moaştele, pe mormântul său a fost scris "chiliel", care în limbă ebraică înseamnă "cunună", pentru că el a luat, cel dintâi dintre creştini, cununa muceniciei.

Din anul 560, osemintele sale se află în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura", din Roma.

CITESTE SI Traditii si obiceiuri de Sfantul Stefan

Obiceiuri şi superstiţii de Anul Nou – Datini si Traditii de Revelion

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă uratul și cetele de urători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani…

In Ajunul Anului Nou, Revelionului,  este  un obicei de a-i bucura pe cei din jur si de a le impartasi gandurile noastre bune! Asadar mesajele de Revelion nu lipsesc nici intr-un an. Aici gasesti Mesaje si Urari de Anul Nou

Umblatul cu Capra ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou.  Jocul Caprei este un obicei străvechi, exponent peste veacuri al spiritualităţii populare şi care face parte din tradiţiile româneşti de iarnă. Obiceiul este definit de costumul de „Capră” dar şi de celelalte elemente specifice: obiecte de recuzită, texte literare şi musicale, dans. Vezi aici Jocul Caprei – Versuri si Video

Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Plugușorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug…   vezi aici Plugusorul De Anul Nou – Traditional

Semănatul desemnează un obicei agrar, structurat după modelul colindelor și practicat de copii în dimineața zilei de Anul Nou, după încheierea Plugușorului. Colindătorii, purtând traiste de gât încărcate cu semințe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, și urează gazdelor sănătate și roade bogate. Ei sunt răsplătiți cu mere, colaci, bani. După plecarea lor, gospodinele adună semințele și le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an…

Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun

Ce se spune că e bine să faci în Ajun ca să îți meargă bine tot anul

Nașterea Domnului Iisus Hristos este sărbătorită în zilele de 25, 26 și 27 decembrie, iar seara de 24 decembrie este cunoscută și sub denumirea de Ajunul Crăciunului. Sărbătoarea Crăciunului datează încă din secolul al IV-lea, când Biserica Creștină a stabilit această dată nu întâmplător, ci pentru a concura cu nașterea zeului Soare din tradițiile păgâne. Mulți istorici ai religiei sunt însă de părere că Nașterea Domnului ar fi avut loc spre sfârșitul iernii. De altfel, există unele discrepanțe între datele la care se sărbătorește Crăciunul: creştinii ortodocşi de rit vechi îl sărbătoresc pe 7 ianuarie, după calendarul iulian, care este decalat cu 13 zile față de cel oficial.

Crăciunul este prima sărbătoare din ciclul sărbătorilor de Anul Nou. De Craciun, în zona rurală, nu există familie care să nu se pregăteasca.

Tradiția împodobirii bradului și a lui Moș Crăciun

Tradițiile Crăciunului au fost îmbogățite de la an la an. Cei mici îl așteaptă an de an pe Moș Crăciun cu plete dalbe, care vine cu tolba încărcată de cadouri pentru copiii cuminți, iar cu câteva zile înainte de Crăciun se împodobește bradul cu ornamente de culoare roșie sau verde. Obiceiul bradului de Crăciun ar fi apărut în Germania, unde legenda spune că Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea stejarilor, venerați de păgâni. În cădere, stejarii au distrus toți copacii din prajmă, mai puțin bradul, care a devenit de atunci un simbol al acestei sărbători și este împodobit în seara de Ajun.

În România, există mai multe tradiții și obiceiuri de Crăciun, transmise din generație în generație. În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului, gospodarii se trezesc dis-de-dimineață, aprind focul în sobă și ațâță jarul cu ajutorul unui vreasc, în timp ce rostesc o urare de Crăciun:  "Bună dimineața lui Ajun! /C-a venit într-un ceas bun /Să ne-aducă: porcii grași și unturoși /Și oamenii sănătoși, /Vacile cu viței, oile cu miei, scroafele cu purcei, cloștile cu pui, găinile cu ouă. La anul și la mulți ani!”.