Despre Mos Nicolae / Sfantul Nicolae

Mos Nicolae este Sfântul Ierarh Nicolae. Acesta a trait pe vremea tiranilor imparati Diocletian si Maximilian (284-305) si a stralucit mai inainte in viata pustniceasca si, pentru nespusa lui bunatate, a fost facut arhiereu.

Semnificatia Numelui  Nicolae este unul dintre numele personale cele mai indragite si mai raspandite. El este format din cuvintele grecesti: nike – victorie, biruinta si Jaos – popor, si are intelesul de „om ce face parte dintr-un popor victorios”. Sarbatoarea lui are si numele de Sin Nicoara, o posibila derivatie din „Sanctus Nicolaus”.

Sfantul Andrei - Datini si traditii

Noaptea Sfantului Andrei, traditii si obiceiuri romanesti

Pentru noaptea dinaintea Sfantului Andrei, romanii au traditii unice care s-au transmis inca de la daci. Si pentru ca traditiile poporului roman sunt frumoase si mistice, merita sa le cunoastem si sa le povestim copiilor nostri. In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup... Noaptea Sfantului Andrei ar trebui sa fie Halloween-ul romanilor.

Noaptea Sfântului Andrei, traditie romaneasca

Romani au o traditie frumoasa pentru noaptea Sfantului Andrei care s-a transmis inca de la daci. Si pentru ca traditiile poporului roman sunt frumoase si mistice, merita sa le cunoastem si sa le povestim copiilor nostri despre ele.
Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca "isi vede lupul coada". Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia.

In noaptea de 30 noiembrie se aduna lupii

In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca: boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta.

Sfantul Nicolae - Datini si Traditii

 Datini si obiceiuri de Mos Nicolae

Nu exista roman care sa nu cunoasca semnificatia zilei de 6 decembrie. Atunci este Sfantul Nicolae, una dintre cele mai fericite zile pentru copiii cuminti. Este ziua in care Mos Nicolae isi scutura barba pentru a aduce prima zapada si, totodata, ziua in care copiii care au fost neascultatori tot anul primesc drept rasplata o nuielusa. Se spune ca, in noaptea de 5 spre 6 decembrie, un mos cu barba alba, pe care nu l-a vazut nimeni niciodata, vine pe la ferestre si, dupa informatii numai de el stiute, pune in cizmulite diferite daruri: pentru copiii cuminti, el are in desaga dulciuri, fructe si jucarii, iar pentru cei nazdravani, o multime de nuieluse.

Aceasta legenda am auzit-o fiecare dintre noi in copilarie si ne amintim cu nostalgie vremurile in care ne pregateam constiincios ghetutele si le lasam la usa sau la geam in asteptarea lui Mos Nicolae. Oricat am fi tras de pleoape sa nu adormim pentru a-l vedea macar o data pe Mosul, acest lucru nu ne reusea, deoarece chiar in clipa in care atipeam, el venea si lasa darurile bine-meritate. Dimineata, mirosul dulciurilor si al primelor portocale care anuntau inceputul iernii ne indrepta teleghidat catre ghetute, iar in acele momente ne incerca un sentiment de bucurie, amestecat cu unul de ciuda ca nici anul acesta nu l-am vazut pe Mos Nicolae. Apoi, gustand cu placere din darurile primite, ne promiteam in mod solemn ca anul viitor vom fi si mai cuminti, pentru a primi mai multe daruri. Aceste amintiri ne indreptatesc sa ducem legenda mai departe si sa o povestim la randul nostru si copiilor nostri.

La noi, de Mos Nicolae, copiii cuminti primesc, pe langa dulciuri si jucarii, o legatura de nuieluse frumos colorate, iar cei mai putin cuminti primesc o nuielusa adevarata, care sa le aminteasca de o eventuala pedeapsa. Sfantul Nicolae si aghiotantul sau Ideea de mos care aduce daruri copiilor a aparut in Scandinavia, cu multe mii de ani inainte de Hristos. Vikingii aveau un zeu, Odin, care calatorea prin toata lumea, in timpul iernii, calare pe un cal cu opt picioare, oferind daruri celor buni si pedepsindu-i pe cei rai. Desi in crestinism s-au pierdut aceste povesti, in constiinta oamenilor, ele au ramas prin existenta unor personaje, cum ar fi Sfantul Nicolae si Mos Craciun.

Datini si Superstitii de Halloween

Superstitii de Halloween

Ai parte de ghinion de Halloween daca : 

– Auzi in aceasta noapte un cocos sau o bufnita cantand de 3 ori .
– Vezi o pisica alba sau te uiti la luna peste umarul tau stang.
– Iti imbraci o camasa pe dos.
– Te dai jos din pat cu piciorul stang.
– Canti inainte de micul dejun sau plangi inainte de cina.
– Deschizi o umbrela in interiorul unei case. 

 

Datini, traditii si superstitii de Halloween

              Datini, traditii si superstitii de Halloween

    

                  Noaptea de 31 octombrie incepe sa prinda din ce in ce mai mult teren si in România, ca fiind Noaptea de “Halloween” sau “Sărbătoarea tuturor sfinților”.

Sărbătoarea de Halloween este de origine celtică, fiind introdusă și în alte țări de imigranții irlandezi ai Statelor Unite ale Americii.
Halloween-ul a devenit, în ultimii ani, o sărbătoare cunoscută în toată lumea pe care nu o celebrează doar americanii, ci și alte popoare, printre care și noi, românii. Totuși, această sărbătoare, de Halloween, a început să capete influențe diverse în funcție de cultură, cât și de dorința fiecăruia.

In Mexic echivalentul Halloween-ului este     “ La Catrina “  si se sarbatoreste in noaptea de 1 spre 2 Noiembrie. Mai multe informatii despre aceasta sarbatoare puteti gasi pe -> www.De-Halloween.Blogspot.com/

Alte popoare văd însă sărbătoarea de Halloween ca pe o sărbătoare păgână, o zi în care morții părăsesc mormintele.
Revenind la Halloween-ul  binecunoscut de toti oamenii se zice ca Celtii credeau că în data de 31 octombrie spiritele intrau în comunicare cu cei vii și coborau pe pământ. Oamenii se deghizau în monștri și ieșeau pe străzi pentru a face mult zgomot și, astfel, ziceau ei, speriau spiritele rele.

Superstiţii populare despre stafii, moroi si Strigoi

Se zice că siluetele străvezii şi reci ale duhurilor rele bântuie pe pământ fie în speranţa că-şi vor găsi liniştea, fie pentru a păşi cu încredere în lumea de dincolo. În caz contrar, sufletele rătăcite rămân legate de locurile în care au trăit şi emană energii negative.
Stafiile.  Sunt duhuri rele care bântuie anumite locuri de sau oameni de care erau puternic legate emoţional în viaţa reală .

Sfanta Lumina de la Ierusalim

Sfanta Lumina se aprinde pe Mormantul Domnului nostru Iisus Hristos in Sambata Mare, ziua, intre orele 12.30-13.30, in timpul Vecerniei Mari. Se stie ca, de-a lungul secolelor, Sfanta Lumina nu se aprinde decat numai la ortodocsi, ca o dovada incontestabila ca numai ei pastreaza dreapta credinta apostolica. Este cea mai puternica dovada care marturiseste ca Ortodoxia este credinta cea adevarata.

Sfantul Mormant este controlat inca din noaptea Vinerii Mari, dupa prohod, de catre cativa politisti civili necrestini – un arab, un turc si o persoana din partea statului Israel. Ei verifica toate obiectele din interior sa nu aiba vreo sursa de foc, verifica lespedea Sfantului Mormant si controleaza corporal pe arhiereul grec care presara vata pe mormantul Domnului.

Tradiții în prima zi de Paște

O regula stricta cere ca, in prima zi de Paste, ouale sa se ciocneasca numai "cap cu cap", in a doua zi, "cap cu dos", iar in a treia zi "dos cu dos".

Fetele si flacaii obisnuiesc in dimineta primei zile de Paste, inainte de rasaritul soarelui si fara a fi vazuti de nimeni, sa se scalde intr-o apa curgatoare spre a fi "iuti, sprinteni, usori, sanatosi, harnici si iubiti".

In Transilvania s-a practicat, tot in prima zi a Pastelui, Bricelatul. Flacaul care a iesit primul la arat ii pedepsea pe toti cei care gresisera in vreun fel in postul care trecuse, batindu-i la talpi cu un bat numit vergel. Obiceiul se termina cu o petrecere, repetata si in celelalte zile ale Pastelui.

In Bucovina si Banat oamenii se saruta intre ei, imediat dupa Inviere. Pe Valea Jiului, cand canta preotul si cintaretii "Si unii pe altii se imbratiseaza", cei prezenti se strang in brate si-si dau unul altuia mana.

In tinutul Fagarasului, sarutarea si imbratisarea se considera nu numai ca semn de bucurie, ci si de pace. In Banat, aceasta datina inseamna iubire, fratie, uitarea oricarei suparari. Se crede ca cei care se imbratiseaza si se saruta in ziua de Paste se intilnesc pe lumea cealalta.

Tradiţii şi obiceiuri românești de Paşte

Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină : înviererea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu, după ce a fost răstignit în Vinerea Mare.

Este o sărbătoare plina de obiceiuri şi tradiţii care difera de la o zona la alta a ţării. De asemenea, în ziua de Paşte sărbătorim şi trezirea la viaţă a naturii după iarna grea.

Vopsirea ouălelor

Poate cel mai cunoscut obicei, vopsirea ouălelor de Paşte are legătură cu scena în care Iisus a fost răstignit pe cruce în Vinerea Mare. Venind să-şi vadă fiul răstignit, fecioara Maria avea în mână un coş cu ouă care s-au înroşit de la sângele Mântuitorului. În tradiţia populară ouăle roşii sunt purtătoare de noroc. Tocmai de aceea, în dimineaţa zilei de Paşte este bine să ne spălăm pe faţă cu apă dintr-un vas în care sunt puse ouă roşii şi monede de argint.

De asemenea, ouăle roşii se ciocnesc la masa de Paşte alături de binecunoscuta replica "Hristos a Înviat! - Adevărat a înviat!". Şi se spune că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paşte şi rostesc simultan “Hristos a inviat! - Adevărat a Inviat!” vor fi iertaţi de un păcat greu. Iar descoperirea unui ou cu două gălbenuşuri e semn de căsătorie în curând.

Ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Cele colorate în negru simbolizează chinul şi durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce.
 

Haine noi

În prima zi de Paşte există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această sărbătoare, dar şi pentru ca ea semnifică primenirea trupului şi a sufletului, aşa cum se întâmplă cu întreaga natură odată cu venirea primăverii.

Despre Sf. Gheorghe, 23 aprilie

In fiecare an, la 23 aprilie, il praznuim pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta.
Vestitul mare mucenic Gheorghe, a trăit în vremea împăratului Diocleţian, trăgându-se din Capadochia, de neam strălucit şi luminat, din ceata ostaşilor ce se chemau tribuni; iar când a fost să pătimească era la cinstea dregătoriei de comis.

Având împăratul gând să pornească război asupra creştinilor, a dat poruncă să se învrednicească de cinstiri împărăteşti şi de daruri cei ce se vor lepăda şi vor părăsi pe Hristos. Iar cei cer nu se vor supune poruncii, să aibă pedeapsă moartea. Atunci sfântul acesta fiind de faţă, a declarat că este creştin, mustrând deşertăciunea şi neputinţa idolilor, luând în râs pe cei ce credeau în ei. 

Neplecându-se nici cu amăgiri, nici cu făgăduinţele tiranului, care făcea multe ca acestea, nici de îngroziri, ci se vedea nebăgător de seamă de toate, pentru aceea întâi l-au lovit în pântece cu o suliţă. Şi când i s-a înfipt suliţa în trup, a curs sânge mult; iar vârful suliţei s-a întors înapoi şi a rămas sfântul nevătămat. Apoi legându-l de o roată ţintuită cu fiare ascuţite, care a fost pornită din sus spre o vale, şi rupându-se trupul în mai multe bucăţi, cu ajutorul dumnezeiescului înger a rămas el sănătos. Şi înfăţişându-se sfântul înaintea împăratului şi a lui Magnenţiu, care şedeau alături de el şi aduceau jertfă la idoli pentru sănătatea lor, sfântul a atras pe mulţi spre credinţa în Hristos, cărora din porunca împăratului li s-au tăiat capetele afară din cetate. Şi venind la Hristos şi Alexandra împărăteasa, a mărturisit pe Hristos Dumnezeu înaintea tiranului. Au crezut şi alţii mulţi în Hristos, văzând că sfântul a ieşit sănătos dintr-o varniţă în care fusese aruncat. După aceasta i-au încălţat picioarele cu încălţăminte de fier ce avea cuie şi l-au silit să alerge. Ci iarăşi au pus de l-au bătut, fără de nici o milă, cu vine de bou uscate.

Datini si Traditii de Pasti

Datinile si traditiile de Paşti sunt in numar mare şi ele se leagă de unele aspecte ale celebrării pascale în forme popular-creştine. Noaptea Învierii este un timp al vegherii, de aceea nu se doarme şi nu se stinge lumina prin case până dimineaţa. Lumina de la biserică se duce aprinsă până acasă, apoi se păstrează pentru anumite practici din timpul verii. În unele sate, cu lumina aceasta şi cu mâţişoarele de la Florii se îndepărta mai demult grindina.

În sec. al XVII-lea, diaconul Paul de Alep scria: "După ieşirea de la Liturghia din ziua aceea, copiii nu au încetat toată noaptea să bată toaca de lemn şi de aramă, după obiceiul lor, pentru că oamenii nu dorm deloc în timpul acestei nopţi de Paşte. Copiii din fiecare mahala şi din fiecare uliţă se adunau la mănăstirea sau la biserica din mahalaua lor, aprindeau focuri în curte, se veseleau zgomotos şi trăgeau clopotele până la al şaselea ceas din noapte." Tot el aminteşte de faptul că "s-au slobozit muschetele", datina împuşcăturilor supravieţuind în Moldova şi Transilvania până în vremea noastră. În Munţii Apuseni, la moţi, se numesc "treascuri". În Bucovina, la unele biserici s-au păstrat "sacaluşuri" cu care se împuşca în noaptea de Înviere (comuna Bilca). Practica aceasta are sensul de a vesti lumii bucuria Învierii şi a da astfel amploare cultului pascal. S. Fl. Marian nota că spre miezul nopţii veghetorii trag focuri de puşcă pentru a-i vesti pe gospodari să se pregătească pentru a veni la biserică, participarea lor la slujbă având semnificaţia preamăririi lui Dumnezeu şi a mulţumirii că-i ţine în viaţă sănătoşi. "Veghetorii" de care aminteşte autorul, erau aceia care la biserică vegheau icoana punerii în mormânt (Epitaful), cu care prilej spuneau povestiri despre patimile lui Hristos.

"Focurile Paştilor"

De asemenea, în această noapte era mai demult obiceiul de a se face, în Moldova, un foc în preajma bisericii, întreţinut până la ziuă, în cinstea Învierii. Practica se ţinea "foarte strict" în Basarabia, unde aproape la fiecare casă se făcea un astfel de foc. Obiceiul se numeşte "focurile Paştilor". Originea este în focul la care s-au încălzit Apostolii în noaptea prinderii lui Iisus.

Floriile Datini si Traditii

Sarbatoarea Intrarii lui Hristos in Ierusalim este cunoscuta in popor sub denumirea de Florii. Parintele profesor Ene Braniste afirma ca aceasta sarbatoare se mai numea si Duminica aspirantilor la Botez, deoarece in aceasta zi catehumenii, care fusesera admisi la Botez, mergeau la episcop pentru a primi Crezul ca marturisire de credinta. Aceasta duminica a purtat si denumirea de Duminica gratierilor, pentru ca in cinstea ei, imparatii acordau gratieri.

Biserica vede in aceasta sarbatoare inaintarea lui Hristos spre jertfa de pe cruce. El putea sa evite moartea, insa, o primeste de buna voie pentru a o birui. Lui nu-i este impusa moartea ca o necesitate, asa cum ne este impusa noua. De aceea El moare pentru altii, nu pentru Sine. El nu avea pacatul imprimat in firea Sa, ca noi toti, pentru ca S-a nascut ca om prin voia Sa.

1 APRILIE - Traditii si superstitii

1 Aprilie, cu farsele de rigoare, cunoscuta si ca Ziua Pacalelilor, este insotita de o serie de superstitii, provenite din toate colturile lumii.

1 APRILIE - Ziua Pacalelilor. Celebrarea Zilei Pacalelilor isi are originile in Franta, in secolul al XVI-lea, cand a fost adoptat calendarul Gregorian, care a mutat Anul Nou de la 1 aprilie la 1 ianuarie. Vestea noului calendar s-a raspandit incet iar cei care continuau sa sarbatoreasca anul nou de 1 aprilie era considerati "pacalitii de 1 aprilie".

In Franta, 1 APRILIE, Ziua Pacalelilor, este numita Poisson d'Avril, adica "pestele de aprilie", cu referire la un peste tanar, usor de capturat. Francezii obisnuiesc sa-si pacaleasca prietenii lipind-le pe spate un peste de hartie. In momentul in care cineva descopera farsa, acesta trebuie sa strige "Poisson d'Avril!".

Timp de 200 de ani, practica farselor de 1 APRILIE, Ziua Pacalelilor, s-a raspandit in Anglia si in Statele Unite. Toate farsele trebuie sa fie facute pana la ora pranzului. Orice farsa facuta dupa aceasta ora va aduce ghinion farsorului.

Postul Pastelui 2016

 Datini, traditii si superstitii de LĂSATA SECULUI

Duminica, pe 13 martie, este ultima oara inaintea Postului Pastelui cand se poate manca oua, branza, lapte, cascaval sau orice produs lactat. De asemenea, este ultima zi (cu exceptia zileleor de dezlegare) in care se poate servi carne de peste.

POSTUL PASTELUI 2016. Ce nu ai voie sa faci de Lasata Secului:

1. NU ASEZATI FARFURIILE PENTRU MANCARE LA INTAMPLARE!

Daca puneti farfuriile si tacamurile pe masa in mod aleatoriu, acest lucru poate aduce necazuri in gospodarie. Masa se aseaza cu fata spre rasarit, fie ca este vorba de pranz sau cina.

2. NU PUNE FATA DE MASA COLORATA

Este indicat sa folosesti o fata de masa alba, la fel si tacamurile si farfuriile deoarece albul este simbolul puritatii, al postului. Albul inseamna cumpatare si curatire sufleteasca.

3. NU IMPRUMUTA PE NIMENI CU NIMIC

Aceasta credinta populara este valabila in special in zonele de munte. Nu e bina sa dai obiecte cu imprumut in prima zi de Post si asta pentru ca lupii vor da tarcoale casei tale. De asemenea, cel ce imprumuta pe cineva cu bani de Lasata Secului nu va avea parte de ei de sarbatori.

4. NU CONSUMA CARNE DE PORC

Nu consuma carne de porc de Lasata Secului. Este bine sa consumi oua de puica si ciorba de peste in aceasta zi importanta.

5. NU SERVI MANCAREA NESARATA

Putina sare sau deloc in preparatele de peste zi te transforma intr-o persoana zgarcita si fara noroc in anul ce vine, cred batranii de la sate.

Semnificatia celor 44 de pahare de 9 Martie

Sfintii 40 de Mucenici, praznuiti de crestinii ortodocsi in ziua de 9 martie, erau soldati crestini, aflati in slujba imparatului roman pagan Licinius. Afland despre credinta lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se inchine idolilor. Acestia au refuzat si au fost intemnitati timp de opt zile, batuti cu pietre si condamnati la moarte prin inghetare in lacul Sevastiei. In aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. In zori, au fost scosi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si au fost lasati sa-si dea sufletele. Moastele lor au fost raspandite la mai multe biserici ortodoxe.

Traditia crestina spune ca barbatii trebuie sa bea in ziua de mucenici 40 de pahare cu vin. Acestea se zice ca reprezinta sangele varsat de cei 40 de Sfinti Mucenici din cetatea Sevastei. Cei care nu pot sa bea cele 40 de pahare cu vin, e bine ca macar sa guste vin in aceasta zi sau sa fie stropiti cu vin, acesta insemnand sange si putere de munca peste an.

Tradiţii şi obiceiuri de Ziua Femeii

8 martie Ziua Femeii. Fiind asociată cu primăvara, ziua de 8 Martie este legată simbolic de flori. Mai exact, ,,mascota” internațională a sărbătorii este laleaua. Această floare reprezintă primăvara și gingășia, deci trebuie oferită femeilor de ziua lor.

Dacă încă mai porți mărțișorul primit de 1 martie, continuă s-o faci! Se spune că fetele care poartă mărțișorul în perioada 1-9 martie vor avea noroc tot anul.

8 martie Ziua Femeii. Sărbătoarea datează din timpul legendelor despre zeii Olimpului, când grecii au închinat zeiţei Cybele, zeiţa pământului şi mama tuturor zeilor, festivalul Hilaria desfăşurat de pe 15 până pe 18 martie. Legenda zeiţei Cybele a fost preluată şi în mitologia romană, iar cultul ei prin urmare sărbătorit în calendarul roman.
Anglia, Duminica maternităţii

8 martie Ziua Femeii. “Duminica maternităţii”

8 martie Ziua Femeii. Istoria Zilei Femeii începe însă undeva în jurul anilor 1600, când în Anglia se sărbătorea “Duminica maternităţii”. Cu această ocazie, oamenii aveau o zi liberă, când mergeai în vizită şi duceai mamelor prăjituri. Obiceiul primise numele “mersul la colindatul mamei” şi în acea zi fiecare mamă din Regat primea o prăjitură tradiţională, apoi mamele le dădeau copiilor binecuvântarea.

8 martie Ziua Femeii. Mai târziu, sărbătoarea este reluată în Statele Unite, reinventată însă mai puţin de dorinţa omagierii mamei, ci ca manifest împotriva inegalităţilor sociale şi a discriminării dintre sexe.

8 Martie, origini, obiceiuri, semnificatie

Datorita apropierii de Martisor, multa lume confunda 8 Martie, ziua internationala a femeii  cu o  sarbatoare a primaverii sau cu ziua mamei.
Insa mai putin cunoscut este faptul ca 8 Martie este o sarbatoare stabilita relativ recent si cu origini politice, socialist – comuniste.

Sugerata cu un an inainte, (1910) la Copenhaga in cadrul unei conferinte  a femeilor, prima celebrare oficiala a Zilei Internationale Femeii a avut loc acum 100 de ani,  pe 19 Martie in 1911.
A fost serbata in Germania, Austria si Danemarca prin marsuri si manifestatii cu caracter socialist.
Rapid preluate de bolsevici, mitingurile si marsurile de  Ziua Femeii au avut un rol important si la initierea revolutiei bolsevice, atunci cand femeile au iesit in strada strigand “Paine si Pace”. (1917)
Ulterior Ziua Internationala Femeii a fost stabilita in URSS ca sarbatoare oficiala si zi libera.
Anul 1975 a fost declarat Anul International Femeii de catre ONU si cam tot de atunci 8 Martie a inceput sa fie recunoscuta mondial.

Interesant,  desi a pornit ca o miscare politica socialista, de emancipare a femeii, cu timpul partea politica s-a diluat in zona statelor ex-comuniste, ramanand mai mult partea romantica. Se ofera de flori, cadouri catre iubite, mame, etc…

Pe de alta parte, dupa stabilirea de catre Natiunile Unite ca Zi Internationala Femeii, in occident partea romantica practic nu prea exista, dar in schimb sunt miscari feministe puternice care celebreaza realizarile sociale, politice, economice ale femeilor.

O sarbatoare mult mai noua, initiata de Trinidad Tobago in 1999 este Ziua Barbatului,  stabilita pentru 19 Noiembrie.
Ziua Barbatului este recunoscuta si marcata prin diverse actiuni si manifestatii in SUA, Canada, Franta, Ungaria, Austria, etc..

ORIGINILE MARTISORULUI

La originile martisorului a stat o moneda de aur sau de argint, dupa alte surse, la care se atasa o sfoara facuta din doua fire rasucite, una rosie si alta alba ( sau alb si negru), ce semnificau lupta vietii asupra mortii, a sanatatii impotriva bolii si care era purtata in general de persoanele sensibile (copii si fetele tinere). Exista credinta, conform careia, aceasta amuleta aducea noroc si fericire.

In credinta populara martisorul simbolizeaza funia anului care aduna, prin impletirea celor doua fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb si rosu reprezinta cele doua anotimpuri opuse, iarna si vara, in vechile societati traditionale fiind cunoscute doar aceste doua anotimpuri de baza, primavara si toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.
Conform credintelor bucovinene, martisorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile pe munte, asemanator firului vietii omului tors la nastere de catre ursitoare. Culoarea alba reprezinta frigul iernii ce se incheia, iar cea rosie caldura verii ce urma in mod firesc in calendar.

Semnificatia martisorului s-a diluat odata cu trecerea anilor. In trecut, el era confectionat de catre mame, care adaugau la snurul bicolor, impletit din fire de lana (stramatura), cate o moneda de argint sau chiar de aur si-l legau la mana copiilor in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Se credea ca, in felul acesta, copiii erau aparati de rele si de boli si ca aveau sa fie sanatosi, precum argintul, si rosii la fata, precum culoarea rosie din snur.

CE ESTE MARTISORUL?

Semnificatia martisorului

Semnificatia martisorului a ramas aceeasi de-a lungul timpului: este un simbol al primaverii, al revenirii la viata. El ne aduce optimism si credinta. 

Forma acestuia s-a schimbat in timp. La inceput martisorul era simbolizat printr-o moneda. Mai tarziu aparea sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu insirate pe o ata. Acum margelele frumos colorate, ceramica si florile le-au luat locul.

CITESTE MAI MULTE - Martisorul – Datini si Traditii

1 Martie – Semnificatia zilei

1 Martie : Semnificatia zilei

 

1 Martie si Martisorul semnificatia, istoricul si legenda

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel.

 Ea a hotărât să-l ajute şi a început a da la o parte zăpada şi a rupe ramurile spinoase. 

Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat şi a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a îngheţat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie.

Datini, traditii si superstitii de 1 Martie

Ziua de 1 Martie, Martisorul, dupa calendarul vechi, era considerata ca inceputul unui Nou An, sarbatoarea venirii primaverii.

Martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie si se sarbatoreste din timpul romanilor, cand se sarbatorea ca zeul Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii.

Martisorul era format dintr-un fir rosu si unul alb, de care se atarnau monede de aur sau argint. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului.  Fetele il purtau timp de douasprezece zile la gat, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel pana ce inflorea primul pom (de obicei, pana la sfarsitul lunii martie). Dupa aceea, cu snurul legau o creanga pomului, iar cu banul respectiv isi cumparau cas, pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba.

Ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita “bautul martisorului”.

Martisorul – Datini si Traditii

Este cunoscut în tradiţia populară românească sub numele de „funia anului”. Mărţişorul adună laolaltă săptămânile si lunile celor două anotimpuri vară şi iarnă, simbolizate de şnurul bicolor.

În această zi, doamnele si domnişoarele primesc cadouri sub formă de mici obiecte decorative legate cu un şnur roşu şi alb. Roşul este culoarea dragostei, a verii iar albul este culoarea iernii. Mărtişoarele primite sunt pline de noroc si bunăstare. Simbolul se regăseşte sub diferite forme tradiţionale precum nelipsitul hornar, trifoi cu patru foi, aducător de noroc şi sănătate celor ce îl poartă.

La început, marţişorul era sub forma unei monede de aur care se ataşa de o sfoară şi se punea la gât. Moneda avea o semnificaţie aparte, era aducătoare de putere şi noroc.

Un obicei povestit de bătrâni este acela că părinţii puneau copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele le poartă ca să nu fie arse de soare. Se spune că cine nu le poartă se ofileşte.

Mărţişorul este bine să-l legăm la răsăritul soarelui în prima zi a lunii martie. Bătrânii spun că acest simbol trebuie purtat până când începe cucul sa cânte, cireşii să înflorescă şi pâna când berzele şi rândunelele vestesc venirea primăverii. Dupa ce fetele poartă marţişorul, îl leagă de un pom înflorit ca să le poarte noroc.

Vine Boboteaza si cu Sf. Ioan ! Ce stii despre aceste sarbatori ?

Boboteaza (6 Ianuarie) si cu Sf. Ioan (7 Ianuarie) aproape ca formeaza una si aceeasi sarbatoare.

Datini si traditii de Boboteaza

In ajun, preotul sfinteste casele cu apa care a fost sfintita dimineata aceea dupa liturghie. Oamenii tin post negru pana ce vine preotul si beau din aceasta apa sfintita. Preotul este precedat de copii imbracati in camasi albe, suna din clopotei si deschizand calea preotului, striga Kira Leisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluieste). Pe langa Troparul Bobotezei, copii canta colinde speciale care descriu miracolul care a avut loc la Iordan (Botezul lui Isus). In ziua aceasta, ?

Semnificatia Stranutului

Superstitii despre stranut

Strănutul este un reflex al organismului de curăţare a căilor respiratorii atunci când pătrund particule iritante în acestea.
 

Se crede ca in timp ce omul stranuta, ii intra sau ii iese prin nari un duh rau sau o particica din suflet. De aceea, pentru a nu se intampla ceva rau celui ce stranuta, se recurge la rostirea unei urari: „Doamne ajuta!”, „Sa-ti fie de bine!”, „Sanatate!”.  Cand stranuti de mai multe ori la rand e semn ca vei face chef.

Gestul de a pune mâna la gură în timp ce strănuţi nu are numai rolul de a preveni răspândirea agenţilor patogeni. Superstiţioşii spun că, în timpul strănutului, o parte din sufletul omului iese pe gură, ba chiar că omul va avea ghinion şi va fi bolnav. Se spune că ghinionul şi boala nu se "prind" de om dacă cineva îţi spune, după strănut, "Noroc" sau "Sănătate".

Acest obicei datează de câteva secole şi a fost, probabil, cauzat de faptul că se credea că persoanele care strănută sunt bolnave, iar, din semn de politeţe, se dorea însănătoşirea acestora. În trecut, oamenii se binecuvântau după ce strănutau, pentru că, în timpul epidemiilor de ciumă, strănuturile erau asociate acestei boli crunte. Americanii şi britanicii încă se mai binecuvântează după ce strănută, însă în alte părţi ale lumii nu prea se mai întâlneşte acest obicei. De asemenea, în trecut se credea că oamenii sunt aproape de moarte după ce strănută şi, din acest motiv, se ura sănătate şi viaţă îndelungată. Cei care nu mureau la scurt timp după ce strănutau erau binecuvântaţi. Expresia "Dumnezeu să te binecuvânteze", pentru prima dată folosită în Anglia,  avea rolul de a alunga demonii şi spiritele malefice.