Datini, traditii si superstitii de 1 Martie
Ziua de 1 Martie, Martisorul, dupa calendarul vechi, era considerata ca inceputul unui Nou An, sarbatoarea venirii primaverii.
Martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de anul
nou impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie si se
sarbatoreste din timpul romanilor, cand se sarbatorea ca zeul Marte,
zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii.
Martisorul era format dintr-un fir rosu si unul alb,
de care se atarnau monede de aur sau argint. Culoarea rosie, data de
foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb,
culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era
specifica intelepciunii barbatului. Fetele il purtau timp de
douasprezece zile la gat, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel
pana ce inflorea primul pom (de obicei, pana la sfarsitul lunii
martie). Dupa aceea, cu snurul legau o creanga pomului, iar cu banul
respectiv isi cumparau cas, pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa
si alba.
Ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita “bautul martisorului”.
Cu trecerea timpului, de snurul rosu-alb s-au legat monede de argint si de aur.
In ziua de astazi, de acest snur se atarna obiecte artizanale, intruchipand diferite animale, flori, litere etc.
Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba
Dochia, probabil o veche zeitate agrara, care in varsta moare si apoi
renaste la echinoctiul de primavara.
Martisorul este numita si “funia anului”, care se spune ca aduna
laolalta saptamanile si lunile in cele doua anotimpuri stravechi ale
calendarului popular: vara si iarna, simbolizate de snurul bicolor.
Impletirea alb-rosie a snurului se regaseste in steagul calusarilor, la
bradul de nunta, la podoabele junilor si in multe alte obiceiuri
stravechi. Impletirea celor doua culori simbolizeaza regenerarea vietii.
Rostul snurului era ca, prin impletirea celor doua fire ce simbolizeaza unitatea contrariilor
(lumina-intuneric, caldura-frig, iarna-vara), sa se aduca sanatate si
paza de boli. Cele doua culori impletite mai simbolizeaza si dragostea
si ura, viata si moartea, binele si raul.
Sarbatoarea traditionala de 1 Martie a devenit cu timpul un prilej de omagiere a sexului frumos.
Scopul purtarii Martisorului este sa-ti apropii soarele. Printr-asta
te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in
putere, frumusete, veselie si sanatate, cinste si iubire. Daruind un un
martisor este ca si cum ai darui o farama de soare.
Un obicei de la sate este ca taranii sa puna
copiilor martisoare ca sa fie curati ca argintul si sa nu-i scuture
frigurile, iar fetele zic ca-l poarta ca sa nu le arda soarele si cine
nu le poarta are sa se ofileasca. Poporul mai stie ca martisorul trebuie
purtat ca lucru sfant, nu ca pe o podoaba ori ca jucarie.
Ca sa se respectam traditia, martisorul trebuie legat la rasaritul soarelui, in prima zi a lunii martie.
El se poarta de la 1 martie pana cand se arata semnele de biruinta ale
primaverii: pina se aude cucul cantand, pana infloresc ciresii ori
trandafirii, pana vin berzele sau randunelele. Dupa, martisorul nu se
arunca, ci se leaga de un trandafir sau de un pom inflorit, ca sa ne
aduca noroc.
Dincolo de obiceiuri si traditii, martisorul este o intrupare a
bucuriei, a dragostei de viata, un semn prin care noi, oamenii salutam
renasterea naturii odata cu venirea primaverii.
Martisorul se poarta in zilele Babei Dochia, care sunt intre
1-9 martie si exista si acum obiceiul de a-ti alege o anume zi din
aceasta perioada, care spune ca asa cum va fi in acea zi, asa va fi tot
anul tau. O zi insorita va prevesti un an bun, iar una mohorata un an
prost.
Citeste si :
