Despre Sfintii Constantin si Elena

Sfintii Constantin si Elena, "cei intocmai cu Apostolii"




Sfintii Constantin si Elena, "cei intocmai cu Apostolii", sunt pomeniti in Biserica Ortodoxa pe 21 mai. Sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este strans legata de taina si puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine. Sfantului Constantin i s-a aratat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinta (In hoc signo vinces – “Intru acest semn vei invinge”), in pragul infruntarii cu paganul Maxentiu, iar Sfinta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mantuitorul a fost rastignit. Sfanta Imparateasa Elena a trecut la Domnul la anul 327, putin dupa intoarcerea de la Ierusalim, iar Sfantul Imparat Constantin in 337, dupa 31 de ani de domnie.

Pe 21 mai ii sarbatorim pe Sfintii Imparati Constantin si Elena, cei "intocmai cu Apostolii". Constantin cel Mare a fost primul fiu a lui Constantius Chlorus si al Elenei. A fost proclamat august in anul 306, moment in care ii confera mamei sale, Sfanta Elena, titlul de "Nobilissima Femina" (Doamna prea nobila), iar in anul 325, ii acorda distinctia de "Augusta".

Sfantul Constantin cel Mare este primul imparat roman crestin. Dupa ce l-a invins pe imparatul pagan Maxentiu, Constantin da in anul 313 celebrul Edict de la Milan, prin care religia crestina devine o religie permisa. Lucrarea sa misionara nu se opreste aici. Scuteste Biserica de dari, drept de care nu se bucurau templele pagane, si ii inapoiaza tot ceea ce ii fusese confiscat, acordandu-i si dreptul de a primi donatii. Nu trebuie uitat nici ajutorul acordat episcopilor cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici si intretinerea clerului. El a daruit Bisericii si dreptul de eliberare a sclavilor. A inlaturat din legile penale pedepsele contrare crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu). Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica ca zi de repaus in Imperiu. Imparatul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul si avortul, abandonarea copiilor nou nascuti, rapirea copiilor si vinderea copiilor din motive de saracie.

Sfintii Constantin si Elena - Datini si Traditii

Sfintii Constantin si Elena, obiceiuri si superstitii specifice acestei sarbatori 

Pe 21 mai ii sarbatorim pe Sfintii Imparati Constantin si Elena, cei "intocmai cu Apostolii". Constantin cel Mare a fost primul fiu a lui Constantius Chlorus si al Elenei. A fost proclamat august in anul 306, moment in care ii confera mamei sale, Sfanta Elena, titlul de "Nobilissima Femina" (Doamna prea nobila), iar in anul 325, ii acorda distinctia de "Augusta".

Pentru ziua de 21 mai (Sfintii Constantin si Elena) exista o serie de obiceiuri si superstitii care fac referire la vara ce urmeaza sa-si faca aparitia:

- multi agricultori nu lucreaza de Sfintilor Constantin si Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului; in unele regiuni ale rarii este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, deoarece, in popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;

- podgorenii respecta ziua de Constantin Graur in ideea ca, daca vor munci, graurii le vor distruge strugurii;

- ziua de 21 mai (Sfintii Constantin si Elena) este ziua in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele si cine le va pazi pe timpul pasunatului;

- femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tamaie si stropesc cu aghiasma; pentru a se apara de forte malefice, taranii aprind un foc mare si stau in jurul lui, prin acest foc obisnuiesc sa treaca si oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cat vor sta la stana.

Zilele babei

Datini si Traditii - Zilele babei 


Imagini pentru Zilele babei

Conform tradiției populare între 1 și 9 martie sunt Babele sau zilele Babei Dochia, cele mai capricioase și schimbătoare zile de peste an.

Babele reprezintă, în plan simbolic, confruntarea dintre anul vechi și anul nou, dintre iarnă și vară, dintre frig și cald.

Se spune că în aceste zile, Baba Dochia își împlinește destinul urcând muntele cu turma ei de oi, iar zilele sunt pe atât de afurisite și înșelătoare, precum și caracterul acesteia.

În jurul acestor zile, ale babelor, s-au creat atât obiceiuri, cât și superstiții cu privire la anul ce va urma. Astfel, fiecare dintre noi, trebuie să-și aleagă o babă și, în funcție de cum va fi vremea în ziua respectivă, așa va fi și viața noastră în cursul anului.

Dacă în ziua babei alese e timp frumos, atunci viitorul va fi unul vesel, cu noroc, cu bucurii și împliniri, iar dacă e timp posomorât, atunci viitorul va fi unul trist, fără noroc, cu lacrimi și încercări grele.

Unele persoane își aleg babele în funcție de ziua de naștere, altele nu țin cont, însă, de această regulă și își aleg baba la întâmplare. Se obișnuiește, mai nou, să se aleagă 3 babe, una pentru trecut, una pentru prezent și una pentru viitor.

Pe de altă parte, în unele zone ale țării se crede că vremea din decursul unei babe redă, de fapt, caracterul, sufletul și temperamentul celui care a ales-o.

Anotimpul primavara

Anotimpul primavara / Despre primavara



“Primavara ne arata ce poate face Dumnezeu dintr-o lume murdara si anosta.” Virgil A. Kraft

Primavara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcand tranzitia de la iarna spre vara.

Calendaristic primavara incepe in 1 Martie. Romanii au un mod unic, aparte de a sarbatori venirea primaverii prin oferirea de Martisoare. Si tot la inceputul primaverii sarbatorim cu mare bucurie 8 Martie - Ziua Mamei.

Din punct de vedere astronomic, echinoctiul de primavara marcheaza inceputul primaverii. Echinoctiul de primavara in emisfera nordica are loc pe 21 martie. In aceasta zi, ziua si noaptea sunt egale. Incepand de la aceasta data, ziua incepe sa creasca, iar noaptea scade, pana pe 21 iunie, momentul solstitiului de vara. Echinoctiul are loc de doua ori pe an, cel de primavara fiind primul in calendar. Al doilea echinoctiu este momentul cand Soarele trece din emisfera cereasca nordica in cea sudica, in jurul datei de 23 septembrie, reprezentand echinoctiul de primavara in emisfera sudica si echinoctiul de toamna in emisfera nordica.

Echinoctiul de primavara avea o importanta majora inca din Antichitate. Egiptenii au tinut si sarbatoarea echinoctiului de primavara. Aceasta zi reprezenta renasterea si dominatia luminii, reprezentata de zei. Si grecii au sarbatorit aceasta zi, in cinstea Persefonei, care s-a intors in lume din imperiul lui Hades.

Pe de alta parte, meteorologii asimileaza lunile martie, aprile, mai (in emisfera nordica) respectiv lunile septembrie, octombrie, noiembrie (in emisfera sudica) cu primavara deoarece pe perioada acestui anotimp perioada de lumină este vizibil din ce in ce mai mare.

Primavara este cel mai asteptat, cel mai proaspat si cel mai iubit anotimp. Este anotimpul in care alergam, visam, coloram, plutim. Cu mantia sa plina de lumina, primavara imparte din pocalul ei tinerete, voiosie si culoare. Primavara nu ar mai fi la fel de frumoasa fara culoarea si parfumul florilor: ghiocei, branduse, irisi, lacrimioare, lalele, liliac, narcise, viorele sau zambile. Ele aduc bucurie in suflet si zambete pe fetele noastre. Florile incep sa coloreze pamantul si “La fiecare stranut al primaverii apare a noua floare.” Victor Hugo Fluturii zboara, albinele isi incep dulcele zumzet printre flori. Gandaceii si carabusii dorm la soare, dezghetandu-si aripioarele si piciorusele. Pasarile calatoare revin in tara. Cu totii ne bucuram de darul primit de la blanda primavara.


Despre Mos Nicolae / Sfantul Nicolae

Despre Mos Nicolae / Sfantul Nicolae


Mos Nicolae este Sfântul Ierarh Nicolae. Acesta a trait pe vremea tiranilor imparati Diocletian si Maximilian (284-305) si a stralucit mai inainte in viata pustniceasca si, pentru nespusa lui bunatate, a fost facut arhiereu.

Semnificatia Numelui  Nicolae este unul dintre numele personale cele mai indragite si mai raspandite. El este format din cuvintele grecesti: nike – victorie, biruinta si Jaos – popor, si are intelesul de „om ce face parte dintr-un popor victorios”. Sarbatoarea lui are si numele de Sin Nicoara, o posibila derivatie din „Sanctus Nicolaus”.


Sfantul Andrei - Datini si traditii

Noaptea Sfantului Andrei, traditii si obiceiuri romanesti


Pentru noaptea dinaintea Sfantului Andrei, romanii au traditii unice care s-au transmis inca de la daci. Si pentru ca traditiile poporului roman sunt frumoase si mistice, merita sa le cunoastem si sa le povestim copiilor nostri. In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup... Noaptea Sfantului Andrei ar trebui sa fie Halloween-ul romanilor.
Noaptea Sfântului Andrei, traditie romaneasca

Romani au o traditie frumoasa pentru noaptea Sfantului Andrei care s-a transmis inca de la daci. Si pentru ca traditiile poporului roman sunt frumoase si mistice, merita sa le cunoastem si sa le povestim copiilor nostri despre ele.
Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca "isi vede lupul coada". Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia.

In noaptea de 30 noiembrie se aduna lupii


In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca: boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta.

Sfantul Nicolae - Datini si Traditii

 Datini si obiceiuri de Mos Nicolae


Nu exista roman care sa nu cunoasca semnificatia zilei de 6 decembrie. Atunci este Sfantul Nicolae, una dintre cele mai fericite zile pentru copiii cuminti. Este ziua in care Mos Nicolae isi scutura barba pentru a aduce prima zapada si, totodata, ziua in care copiii care au fost neascultatori tot anul primesc drept rasplata o nuielusa. Se spune ca, in noaptea de 5 spre 6 decembrie, un mos cu barba alba, pe care nu l-a vazut nimeni niciodata, vine pe la ferestre si, dupa informatii numai de el stiute, pune in cizmulite diferite daruri: pentru copiii cuminti, el are in desaga dulciuri, fructe si jucarii, iar pentru cei nazdravani, o multime de nuieluse.

Aceasta legenda am auzit-o fiecare dintre noi in copilarie si ne amintim cu nostalgie vremurile in care ne pregateam constiincios ghetutele si le lasam la usa sau la geam in asteptarea lui Mos Nicolae. Oricat am fi tras de pleoape sa nu adormim pentru a-l vedea macar o data pe Mosul, acest lucru nu ne reusea, deoarece chiar in clipa in care atipeam, el venea si lasa darurile bine-meritate. Dimineata, mirosul dulciurilor si al primelor portocale care anuntau inceputul iernii ne indrepta teleghidat catre ghetute, iar in acele momente ne incerca un sentiment de bucurie, amestecat cu unul de ciuda ca nici anul acesta nu l-am vazut pe Mos Nicolae. Apoi, gustand cu placere din darurile primite, ne promiteam in mod solemn ca anul viitor vom fi si mai cuminti, pentru a primi mai multe daruri. Aceste amintiri ne indreptatesc sa ducem legenda mai departe si sa o povestim la randul nostru si copiilor nostri.

La noi, de Mos Nicolae, copiii cuminti primesc, pe langa dulciuri si jucarii, o legatura de nuieluse frumos colorate, iar cei mai putin cuminti primesc o nuielusa adevarata, care sa le aminteasca de o eventuala pedeapsa. Sfantul Nicolae si aghiotantul sau Ideea de mos care aduce daruri copiilor a aparut in Scandinavia, cu multe mii de ani inainte de Hristos. Vikingii aveau un zeu, Odin, care calatorea prin toata lumea, in timpul iernii, calare pe un cal cu opt picioare, oferind daruri celor buni si pedepsindu-i pe cei rai. Desi in crestinism s-au pierdut aceste povesti, in constiinta oamenilor, ele au ramas prin existenta unor personaje, cum ar fi Sfantul Nicolae si Mos Craciun.