ORIGINILE MARTISORULUI


La originile martisorului a stat o moneda de aur sau de argint, dupa alte surse, la care se atasa o sfoara facuta din doua fire rasucite, una rosie si alta alba ( sau alb si negru), ce semnificau lupta vietii asupra mortii, a sanatatii impotriva bolii si care era purtata in general de persoanele sensibile (copii si fetele tinere). Exista credinta, conform careia, aceasta amuleta aducea noroc si fericire.

In credinta populara martisorul simbolizeaza funia anului care aduna, prin impletirea celor doua fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb si rosu reprezinta cele doua anotimpuri opuse, iarna si vara, in vechile societati traditionale fiind cunoscute doar aceste doua anotimpuri de baza, primavara si toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.
Conform credintelor bucovinene, martisorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile pe munte, asemanator firului vietii omului tors la nastere de catre ursitoare. Culoarea alba reprezinta frigul iernii ce se incheia, iar cea rosie caldura verii ce urma in mod firesc in calendar.

Semnificatia martisorului s-a diluat odata cu trecerea anilor. In trecut, el era confectionat de catre mame, care adaugau la snurul bicolor, impletit din fire de lana (stramatura), cate o moneda de argint sau chiar de aur si-l legau la mana copiilor in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Se credea ca, in felul acesta, copiii erau aparati de rele si de boli si ca aveau sa fie sanatosi, precum argintul, si rosii la fata, precum culoarea rosie din snur.

CE ESTE MARTISORUL?

Semnificatia martisorului


Semnificatia martisorului a ramas aceeasi de-a lungul timpului: este un simbol al primaverii, al revenirii la viata. El ne aduce optimism si credinta. 

Forma acestuia s-a schimbat in timp. La inceput martisorul era simbolizat printr-o moneda. Mai tarziu aparea sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu insirate pe o ata. Acum margelele frumos colorate, ceramica si florile le-au luat locul.

CITESTE MAI MULTE - Martisorul – Datini si Traditii

1 Martie – Semnificatia zilei

1 Martie : Semnificatia zilei

 

1 Martie si Martisorul semnificatia, istoricul si legenda

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel.

 Ea a hotărât să-l ajute şi a început a da la o parte zăpada şi a rupe ramurile spinoase. 

Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat şi a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a îngheţat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie.

Datini, traditii si superstitii de 1 Martie

Datini, traditii si superstitii de 1 Martie


Ziua de 1 Martie, Martisorul, dupa calendarul vechi, era considerata ca inceputul unui Nou An, sarbatoarea venirii primaverii.
1 martie Martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie si se sarbatoreste din timpul romanilor, cand se sarbatorea ca zeul Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii.

Martisorul era format dintr-un fir rosu si unul alb, de care se atarnau monede de aur sau argint. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului.  Fetele il purtau timp de douasprezece zile la gat, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel pana ce inflorea primul pom (de obicei, pana la sfarsitul lunii martie). Dupa aceea, cu snurul legau o creanga pomului, iar cu banul respectiv isi cumparau cas, pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba.

Ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita “bautul martisorului”.

Martisorul – Datini si Traditii



1 martieMartisorul – Datini si Traditii


Este cunoscut în tradiţia populară românească sub numele de „funia anului”. Mărţişorul adună laolaltă săptămânile si lunile celor două anotimpuri vară şi iarnă, simbolizate de şnurul bicolor.
În această zi, doamnele si domnişoarele primesc cadouri sub formă de mici obiecte decorative legate cu un şnur roşu şi alb. Roşul este culoarea dragostei, a verii iar albul este culoarea iernii. Mărtişoarele primite sunt pline de noroc si bunăstare. Simbolul se regăseşte sub diferite forme tradiţionale precum nelipsitul hornar, trifoi cu patru foi, aducător de noroc şi sănătate celor ce îl poartă.

La început, marţişorul era sub forma unei monede de aur care se ataşa de o sfoară şi se punea la gât. Moneda avea o semnificaţie aparte, era aducătoare de putere şi noroc.

Un obicei povestit de bătrâni este acela că părinţii puneau copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele le poartă ca să nu fie arse de soare. Se spune că cine nu le poartă se ofileşte.

Mărţişorul este bine să-l legăm la răsăritul soarelui în prima zi a lunii martie. Bătrânii spun că acest simbol trebuie purtat până când începe cucul sa cânte, cireşii să înflorescă şi pâna când berzele şi rândunelele vestesc venirea primăverii. Dupa ce fetele poartă marţişorul, îl leagă de un pom înflorit ca să le poarte noroc.