Jocul Caprei de Anul Nou

Jocul Caprei – traditie romaneasca

Strigarile din jocul caprei ( autentice )

Jocul caprei si al cerbului

Capul caprei este confectionat din lemn de mesteacan cioplit in forma cea mai apropiata de reprezentarea naturala, partea de jos a botului fiind lucrata intr-un lemn aparte prins cu un cui, astfel incat tragandu-se de sfoara cu care este prins, botul caprei sa poata clampani. In partea de sus a capului se fixeaza coarnele (capriori), alteori simple imitatii de lemn, capul fiind apoi completat cu urechi, ochi de margele, tinte de alama, totul pentru a reda veridic simbolul pe care il reprezinta. Capul astfel construit se fixeaza intr-un suport alcatuit dintr-un bat de lungime variabila in functie de inaltimea interpretului. Corpul caprei este format dintr-un laicer, lasandu-se loc liber pentru ca interpretul sa poata vedea actiunea pentru a se putea integra jocului. Impodobirea caprei nu are ingradiri, facandu-se in functie de fantezia si personalitatea fiecarui interpret. Laicerul va fi impodobit cu fragmente de oglinzi, coarne cu canafi de lana colorata, beteala, clopotei.

Mersul cu capra | Datini si Traditii

Mersul cu capra

Capra a fost socotita de romani ca animalul care da semne daca vremea va fi buna sau rea. Jocul „caprei” (omorarea, bocirea , inmormantarea, invierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. in cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor – invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul „caprei”. Jocul „caprei”, generalizat in toata tara la sfarsitul secolului al XIX-lea si fiind socotit un joc pagan, multi slujbasi ai bisericii au refuzat sa-l primeasca pe la casele lor, socotindu-l „nevoit de legea crestineasca” (Gr. Tocilescu). in zilele noastre, jocul a ramas un pretext pentru una dintre traditionalele manifestari artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare s.a., in culori vii, uneori stridente, pentru inveselirea gospodarilor si pentru urari bune cu prilejul Anului Nou. in satele si comunele maramuresene se practica „doua tipuri distincte de „capra”: – jocul caprei – bazat numai pe acompaniament muzical ( la Ieud, un singur fluieras; la Botiza, patru sau sase Fluierasi) – jocul caprei inclus intr-un spectacol popular complex Ca si celelalte jocuri cu masti practicate in timpul sarbatorilor de iarna, si in jocul „caprei” si-au facut loc, pe langa mastile clasuce (capra, ciobanul, tiganul), mastile de „draci” si „mosi” care prin stigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dand uneori o nuanta de grotesc.