Zilele babei

Datini si Traditii - Zilele babei 

Conform tradiției populare între 1 și 9 martie sunt Babele sau zilele Babei Dochia, cele mai capricioase și schimbătoare zile de peste an.

Babele reprezintă, în plan simbolic, confruntarea dintre anul vechi și anul nou, dintre iarnă și vară, dintre frig și cald.

Se spune că în aceste zile, Baba Dochia își împlinește destinul urcând muntele cu turma ei de oi, iar zilele sunt pe atât de afurisite și înșelătoare, precum și caracterul acesteia.

În jurul acestor zile, ale babelor, s-au creat atât obiceiuri, cât și superstiții cu privire la anul ce va urma. Astfel, fiecare dintre noi, trebuie să-și aleagă o babă și, în funcție de cum va fi vremea în ziua respectivă, așa va fi și viața noastră în cursul anului.

Dacă în ziua babei alese e timp frumos, atunci viitorul va fi unul vesel, cu noroc, cu bucurii și împliniri, iar dacă e timp posomorât, atunci viitorul va fi unul trist, fără noroc, cu lacrimi și încercări grele.

Unele persoane își aleg babele în funcție de ziua de naștere, altele nu țin cont, însă, de această regulă și își aleg baba la întâmplare. Se obișnuiește, mai nou, să se aleagă 3 babe, una pentru trecut, una pentru prezent și una pentru viitor.

Pe de altă parte, în unele zone ale țării se crede că vremea din decursul unei babe redă, de fapt, caracterul, sufletul și temperamentul celui care a ales-o.

Anotimpul primavara

Anotimpul primavara / Despre primavara

“Primavara ne arata ce poate face Dumnezeu dintr-o lume murdara si anosta.” Virgil A. Kraft

Primavara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcand tranzitia de la iarna spre vara.

Calendaristic primavara incepe in 1 Martie. Romanii au un mod unic, aparte de a sarbatori venirea primaverii prin oferirea de Martisoare. Si tot la inceputul primaverii sarbatorim cu mare bucurie 8 Martie - Ziua Mamei.

Din punct de vedere astronomic, echinoctiul de primavara marcheaza inceputul primaverii. Echinoctiul de primavara in emisfera nordica are loc pe 21 martie. In aceasta zi, ziua si noaptea sunt egale. Incepand de la aceasta data, ziua incepe sa creasca, iar noaptea scade, pana pe 21 iunie, momentul solstitiului de vara. Echinoctiul are loc de doua ori pe an, cel de primavara fiind primul in calendar. Al doilea echinoctiu este momentul cand Soarele trece din emisfera cereasca nordica in cea sudica, in jurul datei de 23 septembrie, reprezentand echinoctiul de primavara in emisfera sudica si echinoctiul de toamna in emisfera nordica.

Echinoctiul de primavara avea o importanta majora inca din Antichitate. Egiptenii au tinut si sarbatoarea echinoctiului de primavara. Aceasta zi reprezenta renasterea si dominatia luminii, reprezentata de zei. Si grecii au sarbatorit aceasta zi, in cinstea Persefonei, care s-a intors in lume din imperiul lui Hades.

Pe de alta parte, meteorologii asimileaza lunile martie, aprile, mai (in emisfera nordica) respectiv lunile septembrie, octombrie, noiembrie (in emisfera sudica) cu primavara deoarece pe perioada acestui anotimp perioada de lumină este vizibil din ce in ce mai mare.

Primavara este cel mai asteptat, cel mai proaspat si cel mai iubit anotimp. Este anotimpul in care alergam, visam, coloram, plutim. Cu mantia sa plina de lumina, primavara imparte din pocalul ei tinerete, voiosie si culoare. Primavara nu ar mai fi la fel de frumoasa fara culoarea si parfumul florilor: ghiocei, branduse, irisi, lacrimioare, lalele, liliac, narcise, viorele sau zambile. Ele aduc bucurie in suflet si zambete pe fetele noastre. Florile incep sa coloreze pamantul si “La fiecare stranut al primaverii apare a noua floare.” Victor Hugo Fluturii zboara, albinele isi incep dulcele zumzet printre flori. Gandaceii si carabusii dorm la soare, dezghetandu-si aripioarele si piciorusele. Pasarile calatoare revin in tara. Cu totii ne bucuram de darul primit de la blanda primavara.

Semnificatia celor 44 de pahare de 9 Martie

Sfintii 40 de Mucenici, praznuiti de crestinii ortodocsi in ziua de 9 martie, erau soldati crestini, aflati in slujba imparatului roman pagan Licinius. Afland despre credinta lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se inchine idolilor. Acestia au refuzat si au fost intemnitati timp de opt zile, batuti cu pietre si condamnati la moarte prin inghetare in lacul Sevastiei. In aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. In zori, au fost scosi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si au fost lasati sa-si dea sufletele. Moastele lor au fost raspandite la mai multe biserici ortodoxe.

Traditia crestina spune ca barbatii trebuie sa bea in ziua de mucenici 40 de pahare cu vin. Acestea se zice ca reprezinta sangele varsat de cei 40 de Sfinti Mucenici din cetatea Sevastei. Cei care nu pot sa bea cele 40 de pahare cu vin, e bine ca macar sa guste vin in aceasta zi sau sa fie stropiti cu vin, acesta insemnand sange si putere de munca peste an.

ORIGINILE MARTISORULUI

La originile martisorului a stat o moneda de aur sau de argint, dupa alte surse, la care se atasa o sfoara facuta din doua fire rasucite, una rosie si alta alba ( sau alb si negru), ce semnificau lupta vietii asupra mortii, a sanatatii impotriva bolii si care era purtata in general de persoanele sensibile (copii si fetele tinere). Exista credinta, conform careia, aceasta amuleta aducea noroc si fericire.

In credinta populara martisorul simbolizeaza funia anului care aduna, prin impletirea celor doua fire, cele 365 de zile calendaristice. Culorile alb si rosu reprezinta cele doua anotimpuri opuse, iarna si vara, in vechile societati traditionale fiind cunoscute doar aceste doua anotimpuri de baza, primavara si toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.
Conform credintelor bucovinene, martisorul este firul zilelor din an tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile pe munte, asemanator firului vietii omului tors la nastere de catre ursitoare. Culoarea alba reprezinta frigul iernii ce se incheia, iar cea rosie caldura verii ce urma in mod firesc in calendar.

Semnificatia martisorului s-a diluat odata cu trecerea anilor. In trecut, el era confectionat de catre mame, care adaugau la snurul bicolor, impletit din fire de lana (stramatura), cate o moneda de argint sau chiar de aur si-l legau la mana copiilor in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Se credea ca, in felul acesta, copiii erau aparati de rele si de boli si ca aveau sa fie sanatosi, precum argintul, si rosii la fata, precum culoarea rosie din snur.

CE ESTE MARTISORUL?

Semnificatia martisorului

Semnificatia martisorului a ramas aceeasi de-a lungul timpului: este un simbol al primaverii, al revenirii la viata. El ne aduce optimism si credinta. 

Forma acestuia s-a schimbat in timp. La inceput martisorul era simbolizat printr-o moneda. Mai tarziu aparea sub forma unor mici pietre de rau vopsite in alb si rosu insirate pe o ata. Acum margelele frumos colorate, ceramica si florile le-au luat locul.

CITESTE MAI MULTE - Martisorul – Datini si Traditii

1 Martie – Semnificatia zilei

1 Martie : Semnificatia zilei

 

1 Martie si Martisorul semnificatia, istoricul si legenda

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel.

 Ea a hotărât să-l ajute şi a început a da la o parte zăpada şi a rupe ramurile spinoase. 

Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat şi a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a îngheţat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie.

Datini, traditii si superstitii de 1 Martie

Ziua de 1 Martie, Martisorul, dupa calendarul vechi, era considerata ca inceputul unui Nou An, sarbatoarea venirii primaverii.

Martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie si se sarbatoreste din timpul romanilor, cand se sarbatorea ca zeul Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii.

Martisorul era format dintr-un fir rosu si unul alb, de care se atarnau monede de aur sau argint. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului.  Fetele il purtau timp de douasprezece zile la gat, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel pana ce inflorea primul pom (de obicei, pana la sfarsitul lunii martie). Dupa aceea, cu snurul legau o creanga pomului, iar cu banul respectiv isi cumparau cas, pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba.

Ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita “bautul martisorului”.

Martisorul – Datini si Traditii

Este cunoscut în tradiţia populară românească sub numele de „funia anului”. Mărţişorul adună laolaltă săptămânile si lunile celor două anotimpuri vară şi iarnă, simbolizate de şnurul bicolor.

În această zi, doamnele si domnişoarele primesc cadouri sub formă de mici obiecte decorative legate cu un şnur roşu şi alb. Roşul este culoarea dragostei, a verii iar albul este culoarea iernii. Mărtişoarele primite sunt pline de noroc si bunăstare. Simbolul se regăseşte sub diferite forme tradiţionale precum nelipsitul hornar, trifoi cu patru foi, aducător de noroc şi sănătate celor ce îl poartă.

La început, marţişorul era sub forma unei monede de aur care se ataşa de o sfoară şi se punea la gât. Moneda avea o semnificaţie aparte, era aducătoare de putere şi noroc.

Un obicei povestit de bătrâni este acela că părinţii puneau copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele le poartă ca să nu fie arse de soare. Se spune că cine nu le poartă se ofileşte.

Mărţişorul este bine să-l legăm la răsăritul soarelui în prima zi a lunii martie. Bătrânii spun că acest simbol trebuie purtat până când începe cucul sa cânte, cireşii să înflorescă şi pâna când berzele şi rândunelele vestesc venirea primăverii. Dupa ce fetele poartă marţişorul, îl leagă de un pom înflorit ca să le poarte noroc.