Boboteaza. Tradiţii şi obiceiuri. Ce nu ai voie să faci pe 6 ianuarie. E mare păcat!

Tradiţii de Bobotează. Pe 6 ianuarie credincioşii ortodocşi prăznuiesc Boboteaza sau Botezul Domnului nostru Iisus Hristos, sărbătoare numită şi Epifania sau Dumnezeiască Arătare.

Praznicul reprezintă reactualizarea momentului în care Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, la 30 de ani, vine la Iordan, se botează cu botezul pocăinţei – a lui Ioan -, El Cel fără de păcat, asumând păcatele întregii omeniri, pe care le va răscumpăra prin scump sângele Sau, pe Golgota.

Tradiţii de Bobotează. Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat.

Superstitii de Anul Nou

Superstitii de Revelion

Ureaza " La Multi Ani " persoanelor dragi .. ideei aici pentru Statusuri, sms-uri, mesaje, urari de Sarbatori

Ne facem tot felul de planuri, ne gandim si ne razgandim in privinta toaletei... dar stii cat de multe superstitii exista in legatura cu aceasta noapte? Nu-ti sugerez sa tii cont de toate, dar unele dintre ele sunt cel putin interesante si, in definitiv, logice. Daca poate exista logica intr-o superstitie...

Unele supersititii au legatura cu activitatile zilnice de pe parcursul anului urmator, altele - cu alungarea asa ziselor spirite malefice sau cu atragerea norocului. Iata care sunt cele mai frecvente astfel de credinte.

Sarutul de la miezul noptii marcheaza nu numai sentimentele care ne leaga de persoanele respective, ci si modul in care vor evolua relatiile noastre cu oamenii in cauza in timpul anului care tocmai incepe. Cu alte cuvinte, este de dorit ca la cumpana dintre ani, persoana iubita sa fie langa tine.

Obiceiuri şi superstiţii de Anul Nou – Datini si Traditii de Revelion

De Anul Nou, un loc aparte îl ocupă uratul și cetele de urători care, după ce fac urări de sănătate, belșug, bucurie etc., primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani…

In Ajunul Anului Nou, Revelionului,  este  un obicei de a-i bucura pe cei din jur si de a le impartasi gandurile noastre bune! Asadar mesajele de Revelion nu lipsesc nici intr-un an. Aici gasesti Mesaje si Urari de Anul Nou

Umblatul cu Capra ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou.  Jocul Caprei este un obicei străvechi, exponent peste veacuri al spiritualităţii populare şi care face parte din tradiţiile româneşti de iarnă. Obiceiul este definit de costumul de „Capră” dar şi de celelalte elemente specifice: obiecte de recuzită, texte literare şi musicale, dans. Vezi aici Jocul Caprei – Versuri si Video

Plugușorul este întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. La sate, Plugușorul este însă extrem de complex, iar alaiurile care merg din casă în casă duc cu ele chiar un plug…   vezi aici Plugusorul De Anul Nou – Traditional

Semănatul desemnează un obicei agrar, structurat după modelul colindelor și practicat de copii în dimineața zilei de Anul Nou, după încheierea Plugușorului. Colindătorii, purtând traiste de gât încărcate cu semințe de grâu, secară, orz, ovăz, mai rar cu porumb, intră în case, aruncă boabe cu mâna, imitând semănatul pe ogor, și urează gazdelor sănătate și roade bogate. Ei sunt răsplătiți cu mere, colaci, bani. După plecarea lor, gospodinele adună semințele și le duc în grajdul vitelor, pentru a fi sănătoase peste an…

Tradiții și obiceiuri românești de Crăciun

Ce se spune că e bine să faci în Ajun ca să îți meargă bine tot anul

Nașterea Domnului Iisus Hristos este sărbătorită în zilele de 25, 26 și 27 decembrie, iar seara de 24 decembrie este cunoscută și sub denumirea de Ajunul Crăciunului. Sărbătoarea Crăciunului datează încă din secolul al IV-lea, când Biserica Creștină a stabilit această dată nu întâmplător, ci pentru a concura cu nașterea zeului Soare din tradițiile păgâne. Mulți istorici ai religiei sunt însă de părere că Nașterea Domnului ar fi avut loc spre sfârșitul iernii. De altfel, există unele discrepanțe între datele la care se sărbătorește Crăciunul: creştinii ortodocşi de rit vechi îl sărbătoresc pe 7 ianuarie, după calendarul iulian, care este decalat cu 13 zile față de cel oficial.

Crăciunul este prima sărbătoare din ciclul sărbătorilor de Anul Nou. De Craciun, în zona rurală, nu există familie care să nu se pregăteasca.

Tradiția împodobirii bradului și a lui Moș Crăciun

Tradițiile Crăciunului au fost îmbogățite de la an la an. Cei mici îl așteaptă an de an pe Moș Crăciun cu plete dalbe, care vine cu tolba încărcată de cadouri pentru copiii cuminți, iar cu câteva zile înainte de Crăciun se împodobește bradul cu ornamente de culoare roșie sau verde. Obiceiul bradului de Crăciun ar fi apărut în Germania, unde legenda spune că Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea stejarilor, venerați de păgâni. În cădere, stejarii au distrus toți copacii din prajmă, mai puțin bradul, care a devenit de atunci un simbol al acestei sărbători și este împodobit în seara de Ajun.

În România, există mai multe tradiții și obiceiuri de Crăciun, transmise din generație în generație. În satele din Oltenia, în Ajunul Crăciunului, gospodarii se trezesc dis-de-dimineață, aprind focul în sobă și ațâță jarul cu ajutorul unui vreasc, în timp ce rostesc o urare de Crăciun:  "Bună dimineața lui Ajun! /C-a venit într-un ceas bun /Să ne-aducă: porcii grași și unturoși /Și oamenii sănătoși, /Vacile cu viței, oile cu miei, scroafele cu purcei, cloștile cu pui, găinile cu ouă. La anul și la mulți ani!”.

Traditii de Ignat – Sacrificarea Porcului

Sacrificarea porcului in ziua de ignat

Articol din aceasta categorie :

Sacrificarea porcului in ziua de Ignat 20 Decembrie – Vechi Obicei

Ziua de Ignat se apropie, ziua în care, conform datinilor se taie porcii. Locuitorii satelor ar trebui să ştie că, în calitate de cetăţeni cu drepturi depline ai Uniunii Europene, ar cam trebui să renunţe la tăiatul tradiţional al grăsunului din bătătură şi să treacă la asomare. Adică, la împuşcare cu glonţ captiv sau la metoda electroşocurilor, în scopul de a elimina suferinţele cauzate de sacrificare. Autorităţile sanitar-veterinare au început deja monitorizarea şi controalele în pieţe pentru depistarea ţăranilor care vând carnea de porc destinată numai consumului propriu. 

Asomarea, obligatorie Inspectorii sanitar-veterinari atrag atenţia că, deşi tăierea porcilor de Crăciun este o tradiţie în România, aceştia nu pot fi sacrificaţi fără a fi asomaţi. „Regulile europene prevăd această regulă. Nu se ţine cont că este vorba de tradiţie, nu avem nici o derogare în acest sens. Că este vorba de porcii de Crăciun sau de mieii de Paşti, aceştia trebuie asomaţi înainte de sacrificare”, ne-a spus Pompiliu Smultea, directorul general al Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Timiş (DSVSA). 

Crestinismul si solstitiul de iarna

Crestinismul si solstitiul de iarna | Datini si Traditii

 

Solstitiul de iarna a fost celebrat inainte de era crestina. Astfel, romanii sarbatoreau Saturnaliile intre 17 si 24 decembrie. Ei sarbatoreau si „nasterea soarelui neîivins” (sol invictus) la solstitiul de iarna (catre 21 decembrie), cand zilele reincep sa se lungeasca (un cult preluat de la persani care-l adorau pe „Mithra”, zeul soarelui).

		Moda de Craciun Poze Amuzante - * Fotografii amuzante cu tema Craciunul * * Moda de Craciun
		Horoscopul anului 2018 În comparație cu anii precedenți, frământați de conflicte, tensiuni și răsturnări de situație dintre cele mai dureroase, anul 2018 promite perioade mai
		Sms-uri de Craciun pentru persoana iubita O colectie cu mesaje si urari de Craciun pentru persoana Iubita. Sursa ta de inspiratie pentru sarbatorile de iarna.
		Plugusorul Amuzant Plugusorul cu versuri hazlii.Plugusorul umoristic Texte / Colinde de Craciun, Uraturi de Anul Nou

Postul Craciunului – Datini, Traditii si Superstitii

Postul Craciunului – Datini, Traditii si Superstitii

Despre Postul Craciunului

      Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserica, Postului Crăciunului este un post al bucuriei in care omul se curata sufleteste si se apropie mai mult de familie si biserica. De aceea, pe lângă abținerea de la mâncare, placeri trupesti si altele, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupă colindele tradiționale.

    Postul Crăciunului este deosebit de important în religia ortodoxă, deoarece ne pregătește, pe noi creștinii, pentru primirea cum se cuvine a Mântuitorului Iisus. De asemenea, postul este de folos atât pentru suflet cât și pentru trup, fiindcă întărește trupul, pe de o parte, iar pe de altă parte, ușurează și curăță sufletul. Cu alte cuvinte: „Păstrează sănătatea trupului și dă aripi sufletului”!

Colindele, Plugusoarele

Despre colid si plugusor 

In Romania, specifice acestei perioade sunt colindele, aceste minunate cantece de Craciun care preamaresc Nasterea Domnului sau ii lauda pe Mos Craciun si Mos Ajun. 

 Cu 5 zile inainte de Craciun are loc taierea porcului. Obiceiul se numeste „Ignat” si are loc pe 20 decembrie, de Sfantul Ignatie (de unde ii vine si numele). 

Alte traditii specifice tarii noastre sunt mersul cu „Steaua” (vestirea Nasterii Domnului), „Capra” sau de Anul Nou, „Ursul”. 

Ultimele doua obiceiuri au ca protagonisti tinerii flacai care se costumeaza in capra (de Craciun) sau urs (in Ajun de Anul Nou) si merg si joaca la casele unde sunt fete de maritat. 

Datini si Traditii de Sf. Mihail si Gavril

În popor se spune, că Sfântul Mihail nu pregetă să se războiască cu diavolii şi să-i înfrângă ori de câte ori aceştia încearcă să fure Luna sau Soarele, prilej cu care apar eclipsele. Lupta Arhanghelului cu forţele întunecate este hărăzită a dura până la sfârşitul lumii, când va suna din trâmbiţă pentru a scoate morţii din morminte şi va duce bătălia decisivă cu diavolul.

Sfântul Gavriil este, mai ales, protectorul fecioarelor creştine, al familiei creştine, protectorul mamelor care nasc copii, ca şi protectorul copiilor şi al călugăriţelor iubitoare de feciorie şi iubitoare de Hristos.

Drept recunoştinţă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca aceştia să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mână, semn al bunei vestiri, iar celălalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului.

În trecut, în societatea tradiţională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că ,,ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se Lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora’’. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la Judecata de Apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.

De aceea, multe familii creştine îi aleg ca patroni şi ocrotitori spirituali ai casei şi ai gospodăriei, iar icoana Sfinţilor Arhangheli este întâlnită în casele multor români. De asemenea, generaţii la rândul se roagă îngerului păzitor, pe care-l primeşte fiecare din noi la Botez, pentru spor şi sănătate. Sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavriil adună în fiecare an mulţime de pelerini la hramurile mănăstirilor şi bisericilor cu acest nume şi deschide an de an târguri tradiţionale peste tot în ţară, cu programe artistice, dansuri populare şi bunătăţi autohtone.

Datini si traditii de Halloween / Despre Halloween

Halloween  in Romania prinde tot mai mult teren ! In noaptea de 31 octombrie, copiii nu se costumeaza in monstri, mumii si alti zombi, colindand pe la usi dupa bomboane;  tinerii  romani au importat Halloween-ul  pentru o noapte de distractie cu alta coloratura.   Adaptat la cererea pietei, patronii de localuri imprumuta pentru o seara stilul tipic american redecorandu-si barurile cu tot felul de dovleci ciopliti cu diferite grimase, panze de paianjen, scheleti si foarte mult "sange". Amatori de distractie garantata, tinerii iau cu asalt astfel de spatii, petrecand pana dimineata, costumati in varcolaci, vampiri sau alte creaturi infricosatoare.

Termenul Halloween reprezintă o variantă scoțiană a denumirii All-Hallows-Even („evening”), adică noaptea dinainte de „All Hallows”. Până în secolul al XX-lea, ea era scrisă și „Hallowe'en”, eliminând „v”-ul și scurtând cuvântul. Deși sintagma All Hallows apare în engleza veche (ealra hālgena mæssedæg, sărbătoarea tuturor sfinților), conform Oxford English Dictionary (ediția a doua) de la Oxford University Press, All-Hallows-Even a fost atestat abia la 1556.

Sfânta Maria Mică - Datini si traditii

Ce trebuie sa faci si ce nu trebuie sa faci de 

Sfânta Maria Mică - Datini si traditii

Ziua de 8 septembrie marchează, în calendarul creştin-ortodox, Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică. Sărbătoarea aduce cu sine o serie de obiceiuri şi tradiţii.

În tradiţia creştină există legenda potrivit căreia Drepţii Ioachim şi Ana, în vârstă fiind, şi-ar fi dorit nespus de mult un copil. Cum încercările de o viaţă nu au dat roade, rugăciunile au rămas unica lor şansă. Şi Dumnezeu le-a ascultat rugile fierbinţi, dăruindu-le un odor cu chemare dumnezeiască, cu o menire sfântă pe pământ. Aşa a venit pe lume fiica Părintelui Ceresc, Mama Fiului şi mireasa Duhului Sfânt, Împărăteasa tuturor Sfinţilor, sprijinitoarea păcătoşilor, atotputernica ajutătoare şi rugătoare pentru toţi oamenii, Maica îndumnezeirii şi mântuirii, mai cinstită decât Heruvimii şi mai mărită decât serafimii, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, care ne miluieşte pe noi.

Sfânta Maria Mică. De la mit la realitate

În ordinea anului bisericesc, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului este primul dintre cele patru praznice dedicate Fecioarei Maria, cunoscută în popor ca Sântămăria Mică. Este un eveniment celebrat atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-Catolică. Potrivit Tradiţiei Bisericii, Sfânta Maria era de neam ales, tatăl, Ioachim, fiind din seminţia lui David, iar mama, Ana, din neamul preoţesc al lui Aaron. Iar Naşterea Maicii Domnului este considerată de Părinţii Bisericii drept momentul istoric în care a început mântuirea neamului omenesc din robia păcatului strămoşesc. Prin puritatea vieţii ei, dedicată în întregime lui Dumnezeu, Sfânta Fecioară s-a făcut vrednică de a fi cea din care să Se nască Fiul lui Dumnezeu.

Despre Sfantul Alexandru

Sfantul Alexandru, 30 august 

Sfantul Alexandru este praznuit pe 30 august. Sfantul Alexandru a fost episcop in Constantinopol in timpul imparatului Constantin cel Mare (313-337). 

Sfântul Alexandru a dus o luptă susținută cu partizanii ereziei ariene, una dintre cele mai grave erezii din istoria bisericii.

Ce sa nu faci de Sf. Alexandru - Datini si Traditii

Învățătura lui Arie (cca 256-cca 336), preot în Alexandria, susținea că ființa lui Dumnezeu este unică și incomunicabilă și că Fiul nu are o natura identica cu Tatăl. Separând firea Tatălui de cea a Fiului, erezia ariană admitea inferioritatea Fiului. Deși a fost apărat de Eusebiu, episcop de Nicomidia, Arie a fost vehement criticat de episcopii Alexandru al Constantinopolului și de Atanasie al Alexandriei.

Sfântul Alexandru a participat la Sinodul I ecumenic, care, formulând răspunsul ortodox împotriva ereziei ariene sub diverse expresii: „Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii”, „născut, iar nu făcut”, „cel ce este de o ființă cu Tatăl”, a stabilit că esența Fiului este identica cu a Tatălui, iar nașterea Sa din Tatăl este din veci, ceea ce înseamnă că Tatăl n-a existat vreodată fără Fiul.

Sfantul Alexandru, Datini si Traditii

Sfantul Alexandru, 30 august 

Sfantul Alexandru este praznuit pe 30 august. Sfantul Alexandru a fost episcop in Constantinopol in timpul imparatului Constantin cel Mare (313-337). 

Sfântul Alexandru a dus o luptă susținută cu partizanii ereziei ariene, una dintre cele mai grave erezii din istoria bisericii.

Sfântul Alexandru a participat la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, dovedindu-se un apărător al dreptei credințe. La acest sinod l-a combătut pe Arie, unul din preoții săi slujitori, care începuse să predice o învățătură neconformă cu tradiția și credința Bisericii.

Ulterior, el a ajuns Patriarh al Constantinopolului, murind la vârsta de 98 de ani.

Ce să nu faci de Sfântul Alexandru

Despre Sfintii Constantin si Elena

Sfintii Constantin si Elena, "cei intocmai cu Apostolii"

Sfintii Constantin si Elena, "cei intocmai cu Apostolii", sunt pomeniti in Biserica Ortodoxa pe 21 mai. Sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este strans legata de taina si puterea Sfintei Cruci – semnul central al religiei crestine. Sfantului Constantin i s-a aratat pe cerul amiezii semnul Crucii spre biruinta (In hoc signo vinces – “Intru acest semn vei invinge”), in pragul infruntarii cu paganul Maxentiu, iar Sfinta Elena, mama sa, a descoperit la Ierusalim Crucea pe care Mantuitorul a fost rastignit. Sfanta Imparateasa Elena a trecut la Domnul la anul 327, putin dupa intoarcerea de la Ierusalim, iar Sfantul Imparat Constantin in 337, dupa 31 de ani de domnie.

Pe 21 mai ii sarbatorim pe Sfintii Imparati Constantin si Elena, cei "intocmai cu Apostolii". Constantin cel Mare a fost primul fiu a lui Constantius Chlorus si al Elenei. A fost proclamat august in anul 306, moment in care ii confera mamei sale, Sfanta Elena, titlul de "Nobilissima Femina" (Doamna prea nobila), iar in anul 325, ii acorda distinctia de "Augusta".

Sfantul Constantin cel Mare este primul imparat roman crestin. Dupa ce l-a invins pe imparatul pagan Maxentiu, Constantin da in anul 313 celebrul Edict de la Milan, prin care religia crestina devine o religie permisa. Lucrarea sa misionara nu se opreste aici. Scuteste Biserica de dari, drept de care nu se bucurau templele pagane, si ii inapoiaza tot ceea ce ii fusese confiscat, acordandu-i si dreptul de a primi donatii. Nu trebuie uitat nici ajutorul acordat episcopilor cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici si intretinerea clerului. El a daruit Bisericii si dreptul de eliberare a sclavilor. A inlaturat din legile penale pedepsele contrare crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu). Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica ca zi de repaus in Imperiu. Imparatul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul si avortul, abandonarea copiilor nou nascuti, rapirea copiilor si vinderea copiilor din motive de saracie.

Sfintii Constantin si Elena - Datini si Traditii

Sfintii Constantin si Elena, obiceiuri si superstitii specifice acestei sarbatori 

Pe 21 mai ii sarbatorim pe Sfintii Imparati Constantin si Elena, cei "intocmai cu Apostolii". Constantin cel Mare a fost primul fiu a lui Constantius Chlorus si al Elenei. A fost proclamat august in anul 306, moment in care ii confera mamei sale, Sfanta Elena, titlul de "Nobilissima Femina" (Doamna prea nobila), iar in anul 325, ii acorda distinctia de "Augusta".

Pentru ziua de 21 mai (Sfintii Constantin si Elena) exista o serie de obiceiuri si superstitii care fac referire la vara ce urmeaza sa-si faca aparitia:

- multi agricultori nu lucreaza de Sfintilor Constantin si Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului; in unele regiuni ale rarii este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, deoarece, in popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca;

- podgorenii respecta ziua de Constantin Graur in ideea ca, daca vor munci, graurii le vor distruge strugurii;

- ziua de 21 mai (Sfintii Constantin si Elena) este ziua in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele si cine le va pazi pe timpul pasunatului;

- femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tamaie si stropesc cu aghiasma; pentru a se apara de forte malefice, taranii aprind un foc mare si stau in jurul lui, prin acest foc obisnuiesc sa treaca si oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cat vor sta la stana.

Zilele babei

Datini si Traditii - Zilele babei 

Conform tradiției populare între 1 și 9 martie sunt Babele sau zilele Babei Dochia, cele mai capricioase și schimbătoare zile de peste an.

Babele reprezintă, în plan simbolic, confruntarea dintre anul vechi și anul nou, dintre iarnă și vară, dintre frig și cald.

Se spune că în aceste zile, Baba Dochia își împlinește destinul urcând muntele cu turma ei de oi, iar zilele sunt pe atât de afurisite și înșelătoare, precum și caracterul acesteia.

În jurul acestor zile, ale babelor, s-au creat atât obiceiuri, cât și superstiții cu privire la anul ce va urma. Astfel, fiecare dintre noi, trebuie să-și aleagă o babă și, în funcție de cum va fi vremea în ziua respectivă, așa va fi și viața noastră în cursul anului.

Dacă în ziua babei alese e timp frumos, atunci viitorul va fi unul vesel, cu noroc, cu bucurii și împliniri, iar dacă e timp posomorât, atunci viitorul va fi unul trist, fără noroc, cu lacrimi și încercări grele.

Unele persoane își aleg babele în funcție de ziua de naștere, altele nu țin cont, însă, de această regulă și își aleg baba la întâmplare. Se obișnuiește, mai nou, să se aleagă 3 babe, una pentru trecut, una pentru prezent și una pentru viitor.

Pe de altă parte, în unele zone ale țării se crede că vremea din decursul unei babe redă, de fapt, caracterul, sufletul și temperamentul celui care a ales-o.

Anotimpul primavara

Anotimpul primavara / Despre primavara

“Primavara ne arata ce poate face Dumnezeu dintr-o lume murdara si anosta.” Virgil A. Kraft

Primavara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcand tranzitia de la iarna spre vara.

Calendaristic primavara incepe in 1 Martie. Romanii au un mod unic, aparte de a sarbatori venirea primaverii prin oferirea de Martisoare. Si tot la inceputul primaverii sarbatorim cu mare bucurie 8 Martie - Ziua Mamei.

Din punct de vedere astronomic, echinoctiul de primavara marcheaza inceputul primaverii. Echinoctiul de primavara in emisfera nordica are loc pe 21 martie. In aceasta zi, ziua si noaptea sunt egale. Incepand de la aceasta data, ziua incepe sa creasca, iar noaptea scade, pana pe 21 iunie, momentul solstitiului de vara. Echinoctiul are loc de doua ori pe an, cel de primavara fiind primul in calendar. Al doilea echinoctiu este momentul cand Soarele trece din emisfera cereasca nordica in cea sudica, in jurul datei de 23 septembrie, reprezentand echinoctiul de primavara in emisfera sudica si echinoctiul de toamna in emisfera nordica.

Echinoctiul de primavara avea o importanta majora inca din Antichitate. Egiptenii au tinut si sarbatoarea echinoctiului de primavara. Aceasta zi reprezenta renasterea si dominatia luminii, reprezentata de zei. Si grecii au sarbatorit aceasta zi, in cinstea Persefonei, care s-a intors in lume din imperiul lui Hades.

Pe de alta parte, meteorologii asimileaza lunile martie, aprile, mai (in emisfera nordica) respectiv lunile septembrie, octombrie, noiembrie (in emisfera sudica) cu primavara deoarece pe perioada acestui anotimp perioada de lumină este vizibil din ce in ce mai mare.

Primavara este cel mai asteptat, cel mai proaspat si cel mai iubit anotimp. Este anotimpul in care alergam, visam, coloram, plutim. Cu mantia sa plina de lumina, primavara imparte din pocalul ei tinerete, voiosie si culoare. Primavara nu ar mai fi la fel de frumoasa fara culoarea si parfumul florilor: ghiocei, branduse, irisi, lacrimioare, lalele, liliac, narcise, viorele sau zambile. Ele aduc bucurie in suflet si zambete pe fetele noastre. Florile incep sa coloreze pamantul si “La fiecare stranut al primaverii apare a noua floare.” Victor Hugo Fluturii zboara, albinele isi incep dulcele zumzet printre flori. Gandaceii si carabusii dorm la soare, dezghetandu-si aripioarele si piciorusele. Pasarile calatoare revin in tara. Cu totii ne bucuram de darul primit de la blanda primavara.

Despre Mos Nicolae / Sfantul Nicolae

Mos Nicolae este Sfântul Ierarh Nicolae. Acesta a trait pe vremea tiranilor imparati Diocletian si Maximilian (284-305) si a stralucit mai inainte in viata pustniceasca si, pentru nespusa lui bunatate, a fost facut arhiereu.

Semnificatia Numelui  Nicolae este unul dintre numele personale cele mai indragite si mai raspandite. El este format din cuvintele grecesti: nike – victorie, biruinta si Jaos – popor, si are intelesul de „om ce face parte dintr-un popor victorios”. Sarbatoarea lui are si numele de Sin Nicoara, o posibila derivatie din „Sanctus Nicolaus”.

Sfantul Andrei - Datini si traditii

Noaptea Sfantului Andrei, traditii si obiceiuri romanesti

Pentru noaptea dinaintea Sfantului Andrei, romanii au traditii unice care s-au transmis inca de la daci. Si pentru ca traditiile poporului roman sunt frumoase si mistice, merita sa le cunoastem si sa le povestim copiilor nostri. In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup... Noaptea Sfantului Andrei ar trebui sa fie Halloween-ul romanilor.

Noaptea Sfântului Andrei, traditie romaneasca

Romani au o traditie frumoasa pentru noaptea Sfantului Andrei care s-a transmis inca de la daci. Si pentru ca traditiile poporului roman sunt frumoase si mistice, merita sa le cunoastem si sa le povestim copiilor nostri despre ele.
Ziua Sfantului Andrei se cheama si Ziua lupului sau Gadinetul schiop. Se stie ce a simbolizat lupul pentru daci, daca insusi steagul lor avea infatisarea unui balaur cu cap de lup. Se credea si inca se mai crede si acum ca in ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, isi poate indoi gatul teapan si nimic nu scapa dinaintea lui. De aici si credinta ca "isi vede lupul coada". Ziua se serbeaza prin nelucru in casa, ca sa nu strice lupii vitele. Primejdia nu este numai pentru vite, ci si pentru oamenii care indraznesc sa plece la drum, in ziua cand porneste si luparia.

In noaptea de 30 noiembrie se aduna lupii

In noaptea de 30 noiembrie lupii se aduna, iar Sf. Andrei imparte prada, pentru iarna care incepe, fiecarui lup. Ca sa-si apere gospodaria de lupi, se obisnuieste si astazi la tara sa se unga tarusii de la poarta, ferestrele si pragul usilor cu usturoi. In unele parti se ung cu usturoi chiar si fantanile. Alti gospodari fac o cruce de ceara si o lipesc la vite, insa numai la cele de parte barbateasca: boi, berbeci, armasari, tapi, si anume pe cornul din dreapta.

Sfantul Nicolae - Datini si Traditii

 Datini si obiceiuri de Mos Nicolae

Nu exista roman care sa nu cunoasca semnificatia zilei de 6 decembrie. Atunci este Sfantul Nicolae, una dintre cele mai fericite zile pentru copiii cuminti. Este ziua in care Mos Nicolae isi scutura barba pentru a aduce prima zapada si, totodata, ziua in care copiii care au fost neascultatori tot anul primesc drept rasplata o nuielusa. Se spune ca, in noaptea de 5 spre 6 decembrie, un mos cu barba alba, pe care nu l-a vazut nimeni niciodata, vine pe la ferestre si, dupa informatii numai de el stiute, pune in cizmulite diferite daruri: pentru copiii cuminti, el are in desaga dulciuri, fructe si jucarii, iar pentru cei nazdravani, o multime de nuieluse.

Aceasta legenda am auzit-o fiecare dintre noi in copilarie si ne amintim cu nostalgie vremurile in care ne pregateam constiincios ghetutele si le lasam la usa sau la geam in asteptarea lui Mos Nicolae. Oricat am fi tras de pleoape sa nu adormim pentru a-l vedea macar o data pe Mosul, acest lucru nu ne reusea, deoarece chiar in clipa in care atipeam, el venea si lasa darurile bine-meritate. Dimineata, mirosul dulciurilor si al primelor portocale care anuntau inceputul iernii ne indrepta teleghidat catre ghetute, iar in acele momente ne incerca un sentiment de bucurie, amestecat cu unul de ciuda ca nici anul acesta nu l-am vazut pe Mos Nicolae. Apoi, gustand cu placere din darurile primite, ne promiteam in mod solemn ca anul viitor vom fi si mai cuminti, pentru a primi mai multe daruri. Aceste amintiri ne indreptatesc sa ducem legenda mai departe si sa o povestim la randul nostru si copiilor nostri.

La noi, de Mos Nicolae, copiii cuminti primesc, pe langa dulciuri si jucarii, o legatura de nuieluse frumos colorate, iar cei mai putin cuminti primesc o nuielusa adevarata, care sa le aminteasca de o eventuala pedeapsa. Sfantul Nicolae si aghiotantul sau Ideea de mos care aduce daruri copiilor a aparut in Scandinavia, cu multe mii de ani inainte de Hristos. Vikingii aveau un zeu, Odin, care calatorea prin toata lumea, in timpul iernii, calare pe un cal cu opt picioare, oferind daruri celor buni si pedepsindu-i pe cei rai. Desi in crestinism s-au pierdut aceste povesti, in constiinta oamenilor, ele au ramas prin existenta unor personaje, cum ar fi Sfantul Nicolae si Mos Craciun.