Anotimpul primavara

Anotimpul primavara / Despre primavara

“Primavara ne arata ce poate face Dumnezeu dintr-o lume murdara si anosta.” Virgil A. Kraft

Primavara este unul din cele patru anotimpuri ale zonei temperate, marcand tranzitia de la iarna spre vara.

Calendaristic primavara incepe in 1 Martie. Romanii au un mod unic, aparte de a sarbatori venirea primaverii prin oferirea de Martisoare. Si tot la inceputul primaverii sarbatorim cu mare bucurie 8 Martie - Ziua Mamei.

Din punct de vedere astronomic, echinoctiul de primavara marcheaza inceputul primaverii. Echinoctiul de primavara in emisfera nordica are loc pe 21 martie. In aceasta zi, ziua si noaptea sunt egale. Incepand de la aceasta data, ziua incepe sa creasca, iar noaptea scade, pana pe 21 iunie, momentul solstitiului de vara. Echinoctiul are loc de doua ori pe an, cel de primavara fiind primul in calendar. Al doilea echinoctiu este momentul cand Soarele trece din emisfera cereasca nordica in cea sudica, in jurul datei de 23 septembrie, reprezentand echinoctiul de primavara in emisfera sudica si echinoctiul de toamna in emisfera nordica.

Echinoctiul de primavara avea o importanta majora inca din Antichitate. Egiptenii au tinut si sarbatoarea echinoctiului de primavara. Aceasta zi reprezenta renasterea si dominatia luminii, reprezentata de zei. Si grecii au sarbatorit aceasta zi, in cinstea Persefonei, care s-a intors in lume din imperiul lui Hades.

Pe de alta parte, meteorologii asimileaza lunile martie, aprile, mai (in emisfera nordica) respectiv lunile septembrie, octombrie, noiembrie (in emisfera sudica) cu primavara deoarece pe perioada acestui anotimp perioada de lumină este vizibil din ce in ce mai mare.

Primavara este cel mai asteptat, cel mai proaspat si cel mai iubit anotimp. Este anotimpul in care alergam, visam, coloram, plutim. Cu mantia sa plina de lumina, primavara imparte din pocalul ei tinerete, voiosie si culoare. Primavara nu ar mai fi la fel de frumoasa fara culoarea si parfumul florilor: ghiocei, branduse, irisi, lacrimioare, lalele, liliac, narcise, viorele sau zambile. Ele aduc bucurie in suflet si zambete pe fetele noastre. Florile incep sa coloreze pamantul si “La fiecare stranut al primaverii apare a noua floare.” Victor Hugo Fluturii zboara, albinele isi incep dulcele zumzet printre flori. Gandaceii si carabusii dorm la soare, dezghetandu-si aripioarele si piciorusele. Pasarile calatoare revin in tara. Cu totii ne bucuram de darul primit de la blanda primavara.

1 Martie – Semnificatia zilei

1 Martie : Semnificatia zilei

 

1 Martie si Martisorul semnificatia, istoricul si legenda

Conform unui mit care circulă în Republica Moldova, în prima zi a lunii martie, frumoasa Primăvară a ieşit la marginea pădurii şi a observat cum, într-o poiană, într-o tufă de porumbari, de sub zăpadă răsare un ghiocel.

 Ea a hotărât să-l ajute şi a început a da la o parte zăpada şi a rupe ramurile spinoase. 

Iarna, văzând aceasta, s-a înfuriat şi a chemat vântul şi gerul să distrugă floarea. Ghiocelul a îngheţat imediat. Primăvara a acoperit apoi ghiocelul cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza mărăcinilor. Din deget s-a prelins o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie.

Datini, traditii si superstitii de 1 Martie

Ziua de 1 Martie, Martisorul, dupa calendarul vechi, era considerata ca inceputul unui Nou An, sarbatoarea venirii primaverii.

Martisorul era un fel de talisman menit sa poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urarile de bine, sanatate, dragoste si bucurie si se sarbatoreste din timpul romanilor, cand se sarbatorea ca zeul Marte, zeul fortelor naturii, al primaverii si al agriculturii.

Martisorul era format dintr-un fir rosu si unul alb, de care se atarnau monede de aur sau argint. Culoarea rosie, data de foc, sange si soare, era atribuita vietii, deci femeii. In schimb, culoarea alba, conferita de limpezimea apelor, de albul norilor era specifica intelepciunii barbatului.  Fetele il purtau timp de douasprezece zile la gat, dupa care-l prindeau in par si-l tineau astfel pana ce inflorea primul pom (de obicei, pana la sfarsitul lunii martie). Dupa aceea, cu snurul legau o creanga pomului, iar cu banul respectiv isi cumparau cas, pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba.

Ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita “bautul martisorului”.

Martisorul – Datini si Traditii

Este cunoscut în tradiţia populară românească sub numele de „funia anului”. Mărţişorul adună laolaltă săptămânile si lunile celor două anotimpuri vară şi iarnă, simbolizate de şnurul bicolor.

În această zi, doamnele si domnişoarele primesc cadouri sub formă de mici obiecte decorative legate cu un şnur roşu şi alb. Roşul este culoarea dragostei, a verii iar albul este culoarea iernii. Mărtişoarele primite sunt pline de noroc si bunăstare. Simbolul se regăseşte sub diferite forme tradiţionale precum nelipsitul hornar, trifoi cu patru foi, aducător de noroc şi sănătate celor ce îl poartă.

La început, marţişorul era sub forma unei monede de aur care se ataşa de o sfoară şi se punea la gât. Moneda avea o semnificaţie aparte, era aducătoare de putere şi noroc.

Un obicei povestit de bătrâni este acela că părinţii puneau copiilor mărţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele le poartă ca să nu fie arse de soare. Se spune că cine nu le poartă se ofileşte.

Mărţişorul este bine să-l legăm la răsăritul soarelui în prima zi a lunii martie. Bătrânii spun că acest simbol trebuie purtat până când începe cucul sa cânte, cireşii să înflorescă şi pâna când berzele şi rândunelele vestesc venirea primăverii. Dupa ce fetele poartă marţişorul, îl leagă de un pom înflorit ca să le poarte noroc.