METAFORE CU SI DESPRE IARNA
Cele mai frumoase metafore cu si despre iarna
- a pus crengilor mănuşi de puf;
- plutesc în aer ca un roi uşor de fluturi albi;
- fluturaş de argint ce zboară pe aripile nevăzute ale vântului;
- se joacă de-a prinselea prin aer;
- cad din cer ca nişte mărgăritare;
- ploaie de plăpânzi ghiocei strălucitori;
- floare mică şi rotundă, o minune de-o secundă;
- cade puzderie măruntă şi deasă ca făina la cernut;
- iarna, zâna cea căruntă cu inima de gheaţă;
- fulgul abia s-a născut şi vântul l-a luat să-i arate lumea;
- iarna a pus cuşme dealurilor şi a înveselit copiii;
- a pictat cerul cu leşie şi a oprit soarele să privească pământul;
- iarna cerne norii de zăpadă;
- padroseşte cerul cu mărgăritare;
- înveleşte pământul într-o mantie albă.
- iarna a aşternut pe cer nori cenuşii;
- a sosit pe meleagurile noastre cu mantia ei argintie;
- a acoperit pământul cu zăpadă albă şi pufoasă;
- luncile şi câmpiile s-au făcut albe ca laptele;
- râul s-a acoperit cu o pojghiţă subţire şi a adormit ca în poveşti;
- încălţaţă cu papucei moi, iarna a pornit prin munţi şi prin văi;
- case ascunse sub căciuli albe de postav;
- a îmbrăcat pinii şi brazii cu cojoace grele de zăpada
