METAFORE CU SI DESPRE IARNA

Cele mai frumoase metafore cu si despre iarna


  •     a pus crengilor mănuşi de puf;
  •     plutesc în aer ca un roi uşor de fluturi albi;
  •     fluturaş de argint ce zboară pe aripile nevăzute ale vântului;
  •     se joacă de-a prinselea prin aer;
  •     cad din cer ca nişte mărgăritare;
  •     ploaie de plăpânzi ghiocei strălucitori;
  •     floare mică şi rotundă, o minune de-o secundă;
  •     covor moale şi pufos;
  •     cojoc de omăt;
  •     argint căzut din cer;
  •     cade puzderie măruntă şi deasă ca făina la cernut;
  •     iarna, zâna cea căruntă cu inima de gheaţă;
  •     fulgul abia s-a născut şi vântul l-a luat să-i arate lumea;
  •     iarna a pus cuşme dealurilor şi a înveselit copiii;
  •     a pictat cerul cu leşie şi a oprit soarele să privească pământul;
  •     iarna cerne norii de zăpadă;
  •     padroseşte cerul cu mărgăritare;
  •     înveleşte pământul într-o mantie albă.
  •     iarna a aşternut pe cer nori cenuşii;
  •     a sosit pe meleagurile noastre cu mantia ei argintie;
  •     a acoperit pământul cu zăpadă albă şi pufoasă;
  •     luncile şi câmpiile s-au făcut albe ca laptele;
  •     râul s-a acoperit cu o pojghiţă subţire şi a adormit ca în poveşti;
  •     încălţaţă cu papucei moi, iarna a pornit prin munţi şi prin văi;
  •     case ascunse sub căciuli albe de postav;
  •     petale de marmură albă.
  •     a îmbrăcat pinii şi brazii cu cojoace grele de zăpada